Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 24 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainSănătate

Medici „pe hârtie“ și mesaje antivaccin, în școlile și liceele din Capitală. Noul sezon de gripă și viroze a adus cu 19% mai multe infecții respiratorii decât în 2022

414
FOTO: Inquam Photos / Casian Mitu

Sezonul rece și revenirea copiilor în colectivitate creează mediul prielnic pentru răspândirea infecțiilor virale. Deși numărul cadrelor medicale este dublu față de numărul cabinetelor școlare, elevii bucureșteni din unitățile de învățământ preuniversitar se izbesc de situații în care nu pot primi asistență medicală, deoarece medicul nu ar fi de găsit în timpul programului său de lucru. În plus, în ciuda faptului că vaccinul antigripal este cea mai eficientă metodă de prevenție a gripei, se poate observa o atitudine reticentă privind vaccinarea, alimentată de circulația știrilor false, susțin medicii specialiști

În București, există 441 de cabinete de medicină școlară și 9 cabinete medicale universitare, conform celor mai recente date publicate pe site-ul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB). 

Potrivit acelorași date, 965 de posturi sunt ocupate din cele 1053 vacante, rezultând că 965 de medici și asistente școlare acoperă cele 450 de cabinete existente, deci aproximativ, două cadre medicale s-ar ocupa de un cabinet, în cazul în care personalul medical ar fi distribuit în mod egal.

În ciuda faptului că Bucureștiul pare să stea foarte bine la partea de personal calificat, cadrele medicale nu ar respecta programul de funcționare al cabinetului. Președintele Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti (CMEB), Lucian Cismaru, a declarat pentru Buletin de București că au existat sesizări potrivit cărora elevii nu au putut primi serviciile de care aveau nevoie, deoarece medicul era de negăsit.

„Mai departe de problema personalului este și problema modului în care se verifică activitatea acestor cabinete pentru că medicii își pot supraraporta foarte ușor activitatea și cât au fost prezenți fără a exista niște metode clare de control, adică dacă cineva din școală nu sesizează această problemă, de cele mai multe ori nu se află”,  a explicat Lucian Cismaru, pentru Buletin de București.

Medicina școlară, „talpa” meseriei

Reprezentantul filialei București a Federației Naționale a Părinților (FNAP), Eugen Ilea, întărește ideea conform căreia elevii au mers la cabinet în timpul programului afișat, dar nu au găsit pe nimeni, afirmând că, deși nu au existat sesizări scrise, a fost informat telefonic de astfel de situații, în care „efectiv nu a avut cine să asigure serviciul respectiv în momentul respectiv”.

Ilea adaugă că rețeaua de medicină școlară din București se confruntă cu un deficit de personal calificat, atrăgând atenția că există cabinete în care lucrează un singur medic sau un singur asistent. În cazul în care acel cadru medical are nevoie de un concediu, personalul și elevii vor fi arondați unei alte unități de învățământ, și automat, activitatea cabinetului va fi îngreunată. 

„Avem nevoie de personal calificat, asistente și medici, dar, din păcate, din ceea ce cunosc, nu prea sunt doritori pentru a veni în sprijinul unităților de învățământ” , declară Eugen Ilea pentru Buletin de București. 
Acesta consideră că medicina școlară nu este suficient de atractivă și face un apel către ASSMB pentru a lua măsuri, „astfel încât tot necesarul să fie acoperit în cazul în care apare o epidemie de gripă sau orice altă situație care ține de sănătatea publică”.

Gripa vs Viroza

Medicul Adrian Marinescu, specialist în boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș”, atrage atenția asupra faptului că „gripa nu este o simplă viroză, nu este un simplu guturai.” Expertul explică cum, în cazul gripei, ne putem aștepta la complicații, iar în cazul pacienților cu factor de risc, pot fi prognostice rezervat. 

Factorii de risc sunt: vârsta (vârstnicii și copiii fiind mai vulnerabili), greutatea (supraponderalitatea și obezitatea), bolile cronice (boli cardiovasculare, astmul bronșic, diabetul, afecțiunile rinichilor și ale plămânilor, etc.) sau „orice eveniment care, la un moment dat, duce la perturbarea sistemului imunitar”, inclusiv infecția cu coronavirus, în special dacă episodul de COVID a fost recent.

Din aceste motive, specialistul recomandă vaccinarea, atât a părinților, cât și a copiilor, înaintea sezonului gripal. Totuși, în ultimii ani, se poate observa creșterea reticenței privind vaccinarea, pandemia fiiind „punctul de intensitate maximă”. Această atitudine temătoare poate fi explicată și prin lipsa unei informări corecte, bazată pe date dovedite științific și din surse credibile.

La nivel național, în săptămâna 23.10.2023 – 29.10.2023, au fost raportate: 82.050 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, infecţii acute de căi respiratorii superioare și pneumonii), înregistrându-se cu 19.9% mai multe cazuri comparativ cu aceeași săptămână a sezonului precedent (68.391), arată cel mai recent raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). 

Alertă epidemiologică, nu epidemie

La începutul acestui an, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a instituit o alertă epidemiologică, deși erau întrunite condițiile pentru a fi declarată epidemie: succesiunea a trei săptămâni în care numărul de cazuri gripale depășește pragul epidemic. Ministrul a motivat alegerea susținând că nu este „o situație dramatică, ci una fără precedent în această perioadă”.  În sezonul 2022-2023, s-a observat o creștere prematură a numărului de cazuri de infecții respiratorii, comparativ cu anii precedenți. Această creștere poate fi explicată pe baza unui trend deja existent în care sezonul gripal se apropria din ce în ce mai mult de Anul Nou, cumulat cu imunitatea scăzută la virușii gripali datorată ultimilor doi ani pandemici, conform ministrului.

Sezonul trecut, în România, au fost raportate 3900 cazuri de gripă confirmate de laborator, 155 de co-infecții, respectiv 97 de decese confirmate cu virus gripal.  La nivel de București, au fost înregistrate 663 de cazuri de gripă și 10 decese, potrivit INSP.

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.