Propunerea abrogării procedurilor de expropriere în vederea consolidării unor imobile din ultima ședință de Consiliu General nu are legătură doar cu lipsa banilor, așa cum reiese din Referatele de Aprobare, ci ține de un haos birocratic care întârzie consolidarea clădirilor „cu bulină”. Acesta a fost cultivat ani la rândul și este accentuat în prezent de lipsa de interes a consilierilor generali.
În ședința din 29 iunie a Consiliului General al Primăriei Municipiului București au fost înaintate în fața consilierilor, pentru a doua oară în același format, patru Hotărâri de Consiliu Local General votate în 2019, ce aveau în vedere demararea unor proceduri de expropriere în vederea reconsolidării clădirilor istorice.
Conform referatelor de aprobare aferente fiecărei propunere de abrogare supuse la vot Consiliului General, motivele neefectuării procedurilor până acum au fost „dificultățile de ordin financiar”.
Directorul executiv al administrației municipale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, Munteanu Răzvan Aurelian a avut o intervenție în care a consemnat faptul că suma nu a fost depusă, însă a siubliniat faptul că acum au acordul proprietarilor și un cadru legislativ diferit:
“Nu a fost depusă suma de expropriere începând din 2019 până în prezent, noi am obținut acordul coproprietarilor care nu doreau la momentul respectiv, între timp a fost modificată și legea. Din punctul nostru de vedere acum nu mai sunt motive să păstram aceste hotărâri, nu și-au produs efectele juridice, creează mari neajunsuri proprietarilor, pentru ca au fost prinse in unele cărți funciare ale dumnealor”, a explicat în cadrul ședinței CGMB.
“Momentul” 2019
În 2019, în cadrul unui program de intervenție asupra clădirilor ce prezintă risc seismic din București, au fost adoptate o serie de Hotărâri de Consiliu General prin care se dorea exproprierea unor proprietăți private ale căror proprietari „nu au demarat procedurile pentru realizarea lucrărilor de consolidare”, adică nu au fost de acord cu ce ar fi presupus consolidarea pentru ei: la momentul respectiv, primăria ar fi acoperit jumătate din costurile consolidărilor, iar proprietarii ar fi trebuit să suporte diferența, în rate fără dobândă.
„Continuam in forta acest program de interventie asupra cladirilor care prezinta risc seismic (…) Mai avem proiecte de reabilitare a fatadelor pentru 14 cladiri in zona prioritara si continuam procedurile de expropriere in cazul imobilelor unde proprietarii nu au demarat procedurile pentru realizarea lucrarilor de consolidare. Astfel, am solicitat astazi Consiliului General declansarea procedurilor pentru exproprierea a cinci imobile, unele monument istoric, si cateva spatii comerciale. O parte din acestea sunt adevarate simboluri ale Bucurestiului de altadata”, se arată într-un comunicat din 31 mai 2019 al Primăriei Capitalei.
În orice caz, exproprierea în vederea reconsolidării ar fi fost „o chestiune extrem de volatilă”, proprietarii având dreptul de a se răzgândi.
Mai mult decât atât, conform lui Răzvan Munteanu, actualul director al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, nu a existat neapărat un plan foarte clar în privința exproprierilor, fiind apartamentele alese aproape arbitrar:
„Nici măcar nu a existat neapărat un plan foarte clar, de ce îl expropiezi pe ăla și nu pe ăla alt. Adică la un moment dat se pot ridica chiar multe semne de întrebare cu privire la modul în care au ales aceste apartamente pentru a expropria. Nu vorbesc despre 10 clădiri care au fost expropriate, ci s-a propus expropierea a 2-3 apartamente din fiecare clădire. În Boteanu sunt 90 de apartamente și s-a propus expropierea pentru 2 apartamente. Să iau două apartamente ca să ce?” a declarat acesta, pentru Buletin de București.
Mai mult decât atât, banii necesari exproprierii nu au fost alocați. Procedura de expropriere nu poate fi continuată dacă sumele datorate cu titlul de despăgubire nu sunt consemnate în așa-numite conturi de afectațiune specială deschise pe numele expropriatorului, la dispoziția proprietarilor, conform Legii nr. 255/2020, aprobate prin H.G. nr. 53/19.01.2011. Astfel, oamenii expropiați doar pe hârtie au avut mai multe probleme din cauza cărților funciare unde expropierea era deja consemnată.
Acest lucru a avut ca efect și atragerea unor procese prin care proprietarii expropiați pe hârtie au dat în judecată municipalitatea, cerând anularea Hotărârilor.
„Propietarii ne-au dat în judecată, pe noi, municipalitatea. Pentru a nu continua nebunia aceasta am spus sa la abrogam, pentru că realitatea de atunci nu mai corespunde cu realitatea de acum”, mai spune Munteanu.
Un „ghiveci” seismic
În 29 iulie 2022 a intrat în vigoare Legea 212/2022 prin care se creează cadrul pentru programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, iar în noiembrie au fost oficializate și normele de aplicare ale acestei legi, prin Ordinul 2.853/2022
De acum, clădirile cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice pot fi incluse în programul ce permite consolidarea lor pe banii statului, în cazul de față prin PNRR și buget local, față de anul 2019, când aceștia ar fi trebuit să contribuie la costurile consolidării.
De asemenea, propietarilor li se oferă locuințe de necesitate pe perioada consolidărilor, sau proprietăți închiriate de pe piața liberă, fie de către stat fie de către ei, și primesc o sumă de bani stabilită pentru a acoperi chiria. Lucrurile lor sunt, și ele, depozitate în altă parte, gratuit, pe perioada renovărilor.
Conform lui Răzvan Munteanu, această schimbare a făcut dialogul cu proprietarii mai ușor și mai productiv, aceștia fiind mult mai deschiși la a colabora cu municipalitatea. De asemenea, Administrația Fondului Imobiliar are deja multe proprietăți în gestiune, pe care nu le gestionează la capacitate maximă, și nu are nevoie de mai multe.
„Și am zis «haideți să abrogăm», mai ales pentru că oamenii doresc să intre în programe optim finanțate. Am schimbat și legea. Adică este un cu totul și cu totul alt context administrativ. (…) Avem o noua lege a consolidarii. Nu este oportun să cumpărăm niște propietăți pe care oricum nu avem de ce să le gestionăm noi, că AFI are deja foarte multe propietăți pe care nu le gestionează real, ca performanță vorbind”.
De ce ar trebui anulate hotărârile și de ce nu se întâmplă asta
În ultimele două ședințe de consiliu, din nouă imobile aflate în această situație au fost incluse hotărârile care vizau șase dintre acestea: „Celelalte imobile nu sunt prinse pentru că propietarii ne-au dat în judecată, pe noi, municipalitatea”, a spus directorul AMCCRS. Problema ar fi faptul că deciziile de expropriere ar fi fost prinse în cărțile lor funciare.
Deoarece în 2019, când au fost votate, hotărârile au trecut cu două treimi de voturi favorabile, este nevoie tot de două treimi pentru a le anula. Însă fie nu sunt prezenți suficienți consilieri, fie aceștia nu votează favorabil, argumentând, însă, contrariul.
„Evidend, o parte din grupurile politice nu se apleacă să înțeleagă despre ce este vorba. Nu știu dacă, sau măcar, citesc doar titlul. «Doamne, vrei să expropriezi niște oameni, de ce vrei asta?» Dar noi nu vrem asta. Pur și simplu nu au răbdare să citească sau să asculte măcar explicațiile noastre”.
„Este strict o observație personală, dar este probabil un joc politic. Nu am primit niște argumente sau niște motive pentru respingere, de natură tehnică sau oricare alta, de lipsă de oportunitate, sau orice chestiune”, a spus Răzvan Munteanu.
Conform proceselor verbale, structura votului arată în felul următor, având o reținere clară din partea Partidului Social Democrat:
Ce se întâmplă între timp
Potrivit unui comunicat de presă dat de PMB și AMCCRS, în data de 30 iunie a fost semnat un contract pentru execuția lucrărilor de consolidare la imobilul monument istoric din strada Boteanu 3A-3B, una dintre clădirile expropriate pe hârtie în 2019.
Contractul ar fi fost semnat în prezența Asociației de proprietari ai imobilului vizat, cu Asocierea Concelex SRL-Concelex Engineering SRL, iar durata de execuție este de doi ani, pentru o sumă de aproximativ 55.300.000 lei.
lasă un comentariu