O bucată din pavajul cu piatră cubică din Centrul Vechi a fost înlocuit de o dâră de beton, în urma unor lucrări, încă în desfășurare, de reabilitare a rețelei de gaze. 8 dintre străzile vizate de lucrare sunt zone protejate, încadrate la gradul maxim.
Pe Lipscani o parte dintre lucrări s-au terminat. Urmând dâra de beton se ajunge și la șantierul încă în desfășurare, unde muncitorii sparg piatra cubică și sapă până la conductele de gaz.
Lucrările de reabilitare se fac în baza autorizației de construire 356/26.07.2022, eliberată de Primăria Municipiului București.
Pentru intervenții de orice natură anumite zone din Centrul Vechi, deoarece zonele protejate din care acesta este compus ar trebui să aibă grad maxim de protecție, trebuie să fie întocmit un proiect care să primească aviz, în faza de certificat de urbanism, de la Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii iar pentru autorizație de construire încă unul de la Ministerului Culturii.
Două dintre zonele protejate care alcătuiesc alcătuiesc Centrul Vechi sunt zona Lipscani cu numărul 26a și zona Stavropoleos, numărul 27. În aceste zone se găsesc 8 străzi dintre cele pentru care autorizația de construcție a fost emisă.
„Zonele construite protejate au fost stabilite în anul 2000 de către specialisti din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Conform glosarului OAR, acestea sunt zone în care construcțiile, cadrul natural și activitățile umane prezintă calități (istorice) a căror protejare reprezintă un interes public. Ele se definesc și se delimitează prin studii istorice, arhitecturale, urbanistice, peisagistice, etc. și prin planuri urbanistice ale zonelor construite protejate, integratoare ale acestora”, cand. arh. Sergiu Silivestru, parte din echipa 112 Patrimoniu a Ordinului Arhitecților din România, Filiala București.
Conform descrierii zonei protejate Lipscani, aceasta este unică în București și rară în restul țării, fiind o zonă comerciale de tip tradițional, o lipscănie”. Numele și-l trage de la cuvîntul lipscan, care desemna un negustor care vindea mărfuri aduse din Leipzig, sau, cum i se spunea în Țările Române, Lipsca.
Ambele zone protejate sunt încadrate la grad maxim de protecție, ceea ce înseamnă că valorile arhitectural-urbanistice trebuie protejate „în ansamblul lor”, adică ținând cont de caracterul și valoarea urbanistică, fondul construit și trama stradală, iar toate intervențiile trebuie să „conserve și să potențeze” valorile existente.
Aceste zone au cerințe speciale care se supun legii 422/2001 (privind protejarea monumentelor istorice). Intra în zona de protecție toată zona, inclusiv căile de circulație, dacă acestea au valoare istorică.
cand. arh. Sergiu Silivestru
În legătură cu betonarea efectivă din Centrul Vechi, viitorul arhitect Sergiu Silvestru a declarat, pentru Buletin de București, faptul că intervenția „schimbă drastic imaginea de ansamblu asupra străzii”
„Referitor la intervenția actuală asupra carosabilului din centrul vechi, este evident că betonul nu reprezintă un material compatibil deoarece prezintă textură, materialitate și nuanță diferite de piatra cubică existentă. Drept urmare, această intervenție schimbă drastic imaginea de ansamblu asupra străzii. Soluția era remontarea pietrei cubice originale, iar acolo unde aceasta a fost distrusă, cu o piatra asemănătoare prin textura, materialitate și nuanță”.
Lucrările au ca scop reabilitarea rețelei de distribuție a gazelor, și sunt executate de SC IRIGC IMPEX SRL care a fost câștigătoarea licitației publice lansată de ENGIE România. Valoarea contractului este de aproximativ 35 milioane lei cu TVA-ul inclus.
Conform informațiilor publice despre contract, două dintre principalele categorii de activități care fac obiectul lui au fost:
- „Proiectare/studii de specialitate (de ex fara a se limita la: studii topografice, ridicări topografice, proiect management de trafic, proiect desfacere/ refacere carosabil , etc ), asistenta tehnica”
- Documentatii avize şi autorizaţii;”
Filiala Engie România este unul dintre cei mai mari distribuitori de gaze naturale din țară, și printre acționarii săi se numără și Statul Român, prin Ministerul Energiei, care deține acțiuni în filiala Engie România cu o pondere de 37% din capitalul social.
