Râul Pasărea din Nordul Capitalei este poluat constant de ani de zile. Recent, sute de pești morți pe cursul din dreptul localității Tunari i-au făcut pe locuitori să alerteze din nou autoritățile. Alarma vine pe fondul unei poluări constante care vine, în principal, dinspre stația de epurare a Orașului Otopeni, subdimensionată din cauza nealocării de fonduri pentru modernizare și extindere.
Râul Pasărea izvorăște lângă Aeroportul Internațional “Henri Coandă” iar valea pe care o formează aproape 30 kilometri în aval, până la vărsarea în Râul Dâmbovița, a fost motivul pentru care localitățile Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumați, Găneasa, Brănești și Fundeni au luat ființă.
În ultimii 20 de ani, râul, care în trecut asigura hrană pentru populație și un acvifer curat pentru fântânile din regiune, a devenit o adevărată magistrală de canalizare. De-a lungul timpul au fost înregistrate multe incidente de mediu care au dus la moartea peștilor din fermele piscicole amenajate pe salba de lacuri din Valea Pasărea. Plus mirosurile insuportabile, accentuate pe timpul nopții, pentru populația care locuiește în zonă.
Cel mai important poluator al Râului Pasărea din această zonă este stația de epurare a orașului Otopeni. Instalația este subdimensionată de ani de zile în ciuda faptului că aici se înregistrează cel mai mare PIB per capita din țară iar bugetul localității, de peste 40 de milioane de euro pe an, îl depășește pe cel al Consiliului Județean Ilfov.
Potrivit unei investigații jurnalistice din 2018, deversările de ape uzate netratate de la stația din Otopeni au însumat 803.000 de metri cubi, adică mai bine de jumătate din volumul de apă din Lacul Herăstrău. Între timp, orașul Otopeni s-a mai mărit, la fel și cuantumul taxelor și impozitelor colectate de administrația locală.
Mușamalizarea de la Parchetul Buftea
Buletinele de analiză prezentate de Libertatea în 2018 aratau şapte indicatori depăşiţi care înseamnă o poluare gravă cu riscuri pentru cei care locuiesc în zonă. Mai mult, valorile pentru captările de apă necesare reţelelor publice de alimentare erau acum patru ani depășite de aproape 10 ori. Tot în perioada respectivă, inspectorii de la Apele Române au făcut o plângere la Parchetul Buftea.
De atunci și până în prezent, procurorii nu au reușit să stabilească dacă a fost încălcată Legea Apelor, astfel încât dosarul să fie trimis în judecată, au declarat pentru Buletin de București surse din Administrația Națională „Apele Române”.
Ba mai mult, între timp s-ar fi semnat o ordonanță de clasare, anulată ulterior după o solicitare de presă a reporterilor Buletin de București, care ar fi îngropat definitiv dosarul.
Și la această oră, la Parchetul din Buftea trebuie să se stabilească dacă s-a comis fapta, adică dacă la stația de epurare se deversează sau nu ape menajere netratate, mai spun sursele redacției.
De-a lungul timpului, dintr-o serie de instituţii care ar trebui să aibă în grijă natura din jurul Bucureştiului, doar Garda de Mediu şi Apele Române au reacţionat sporadic la presiunea publică. Agenţia Naţională de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică Ilfov, Direcţia Sanitar-Veterinară Ilfov şi Poliţiile Locale ale primăriilor din zonă sunt restul autorităţilor care ar trebuie să aplice legile privind protecţia naturii.
Sesizările locuitorilor din Tunari ca urmare a sutelor de pești morți care au apărut în această perioadă, i-au făcut pe specialiștii de la Apele Române să se întoarcă pe teren pentru a preleva, din nou, probe, dincolo de cele lunare stabilite prin normativele interne. Datele care arată amploarea deversărilor ilegale sunt ținetu departe de ochii publicului.
Ne-am adresat în scris instituției și vom reveni cu rezultatul investigație în perioada următoare. Tot în scris ne-am adresat și Primăriei din Otopeni cu privire la investițiile întârziate care ar fi trebuit realizate la stația de epurare a orașului dar și cu privire la cuatumul amenzilor plătite din bani publici din cauza deversărilor ilegale. Vom reveni cu răspunsul de îndată ce îl vom primi.
CITEȘTE ȘI
Comments are closed.