La un an după incendiul de la Institutul Matei Balș, o analiză a achizițiilor directe arată că spitalul a investit mai mulți bani în lucrările instalațiilor electrice și în reparații și renovări decât în anul precedent. Sumele alocate pentru lucrările pentru securitate, acolo unde intră și cele de prevenție și siguranță la incendiu, au fost aproximativ la fel în ambii ani. Totodată, o parte din firmele favorite se mențin în topul celor care primesc contracte publice.
În urmă cu un an, pe 29 ianuarie 2021, cinci persoane au murit într-un incendiu izbucnit la Institutul Matei Balș. Alți 14 pacienți aveau să își piardă viața din cauza acestui incendiu în zilele următoare. La momentul respectiv, o investigație Buletin de București a descoperit că firma responsabilă de securitatea la incendiu nu avea acreditare de la Inspectoratul pentru Situații de Urgențe.
Când a primit primul contract, în 2019, nu avea niciun angajat. Chiar și așa, a câștigat aproape 300 de mii de lei pentru servicii de pompieri, cei mai mulți bani cheltuiți de o instituție publică din Capitală, pe acest tip de serviciu, în ultimii 10 ani.
Ce s-a schimbat în ultimul an?
Conform unei analize a tuturor achizițiilor directe încheiate de Institutul Balș, în 2021 conducerea a investit mai mulți bani în lucrările instalațiilor electrice, dar și în reparații și renovări. Pentru repararea și întreținerea echipamentului de securitate, institutul a alocat aproximativ aceleași sume în ambii ani, în jur de 260 de mii de lei.
În ultimul an de la incendiu, Institutul Balș a atribuit direct 15 contracte pentru securitate, în valoare totală de 267 de mii de lei. Firmele câștigătoare s-au ocupat de reparația sistemului de detecție și semnalizare incendiu și de întreținerea sistemelor de securitate la incendiu. Totodată, conducerea a îmbunătățit sistemul antiefracție și cel de supraveghere video.
Pe lângă asta, Institutul a investit aproape 670 de mii de lei în lucrări de reparații, dublu față de anul precedent. Conform achizițiilor publicate pe platforma de licitații SEAP, spațiile din holuri au fost completate cu pereți rezistenți la foc 150 de minute, unele spații interioare au fost zugrăvite și reparate, iar fațadele sunt întreținute lunar.
O altă categorie pentru care spitalul de boli infecțioase a alocat mai mulți bani după incendiu este cea a instalațiilor electrice: 770 de mii de lei în 2021 față de 370 de mii de lei în 2020. Și pe întreținerea centralelor termice s-au cheltuit mai mulți bani în ultimul an față de cel precedent, aproape 380 de mii de lei.
Unde au ajuns banii?
O parte dintre firmele care au primit cei mai mulți bani direct de la Institutul Balș în 2020 se află și în topul din 2021. Despre acestea Buletin de București a scris în urmă cu un an.
Anpet Building SRL continuă să apară în topul firmelor cu care institutul face afaceri, însă câștigurile din bani publici s-au diminuat. Dacă în 2020 în buzunarele patronilor au ajuns aproape un milion de lei, după incendiu au mai câștigat doar 360 de mii de lei.
În 2020 firma nu avea niciun angajat, însă a fost încredințată de Institut să se ocupe de întreținerea fațadelor și a mobilei, de construirea de pereți și uși anti-foc și de furnizarea de diverse materiale. Boagiu Petre, patronul Anpet Building, a fost partener de afaceri într-o firmă de construcții cu Aron Claudiu, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din România și cel care a pus bazele companiei Alpin Resort în 2003.
O altă firmă care continuă să primească contracte directe de la Matei Balș se numește Media Service Print. În ultimul an a câștigat peste 270 de mii de lei pe reparări de imprimante și furnizare de toner.
Media Service Print nu e străină de afaceri profitabile cu statul român. În vara anului 2020, Buletin de București a arătat cum Poliția Locală Sector 1 a cumpărat de la acest xerox măști de protecție, combinezoane și kituri de testare Covid-19 în valoare de 1.3 milioane de lei. Măștile de protecție au fost atunci achiziționate la dublu preț.
În rândul firmelor nou apărute în topul câștigătoarelor de contracte cu Matei Balș se află Eyecon Medical. În 2021, a primit peste jumătate de milion de lei de la institut. Societatea specializată în mobilier medical, așa cum scrie pe site-ul ei, este condusă de Cârstocea Ioan Răzvan.
Proprietarul Eyecon Medical a fost implicat în 2017 într-un dosar de evaziune fiscală. Acesta nu a răspuns întrebărilor Buletin de București până la momentul publicării articolului.
Sursă cover foto: Octav Ganea/INQU