Un studiu de mediu a scos la iveală încă din 2014 gradul critic la care a ajuns poluarea aerului din București. Paradoxal, cercetarea a fost comandată chiar de către Primăria Generală care este acuzată astăzi de societatea civilă ca nu a luat măsuri suficiente pentru a combate acest fenomen.
Documentul, de 235 de pagini, a fost descoperit de reporterii Buletin de Bucuresti chiar pe site-ul Primăriei Generale, în dreptul Direcției de Mediu.
„Raportul privind Etapa a II-a din cadrul proiectului PLANURI DE CALITATE A AERULUI AMBIENTAL DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI” cuprinde analize detaliate pentru fiecare substanță poluantă și creionează „arhitectura” acestei problematici la nivelul întregii capitale.
Spre exemplu, Primăria Generală a Municipiului București știe încă din 2014 că „aportul cel mai ridicat la emisiile totale de NOx este adus de autoturisme (47,2%) și vehicule utilitare grele (18,7%), urmate de autobuze (16,9%) și de vehicule utilitare ușoare (16,5%). Pentru emisiile totale de PM10 aportul cel mai ridicat este adus de autoturisme (48,7%) și vehicule utilitare ușoare (26,5%), urmate de vehicule utilitare grele (12,3%) și autobuze (12,1%)”.
O tradiție…
Despre depășirile regulate la oxizi de azot(generați în principal de motoarele diesel) și PM 10, analiza comandată de Primăria Generală sublinia încă de acum șase ani că sănătatea populației este pusă în pericol.
La capitolul PM10, concentraţia medii anuale pentru protecţia sănătății populației este depășită în „partea central – estică a sectorului 1”, acolo unde valoarea maximă a concentraţiei a fost de 80,49 µg/m3. Adică de peste două ori față de limita legală.
În privința PM2.5, valoarea limită pentru protecţia sănătății populației este depăşită pe arii extinse în toate sectoarele municipiului Bucureşti. „În cadrul aglomerării, valoarea maximă a concentraţiei medii anuale este de 62,1 µg/m3”, se mai arată în raport.
Adică de peste trei ori față de limita de 20 µg/m3 care este în vigoare de la începutul acestui an pentru acest tip de particule.
De asemenea, concentraţiile medii anuale pentru protecţia sănătății populației erau depașite la nivelul anului 2014 în zona centrală, sudul şi vestul Capitalei la indicativul benzen cu 7,8 µg/m3, în loc de 5 ug/m3. Aceasta este o substanță extrem de toxică, cunoscută drept cancerigenă pentru om, care poate produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Un eșec „anunțat”
Analiza, realizată de o firmă privată și predată municipalității în baza unui contract semnat în mai 2014, mai cuprinde referiri despre riscurile privind o eventuală procedură de infrigement cu care s-ar confrunta România în cazul în care nu va lua măsuri ferme de combatere a poluării.
„În anul 2010, România a primit din partea Comisiei Europeană o scrisoare de aviz motivat şi aviz motivat suplimentar pentru 15 zone şi aglomerări din România pentru neluarea măsurilor ce se impun la depăşirea concentraţiilor de pulberi în suspensie PM10, printre care şi municipiul Bucureşti. Aceasta reprezintă ultima fază a procedurii de infringement înainte de sesizarea Curţii Europene de Justiţie pentru sancţionarea statului român”, se arată în documentul descoperit de Buletin de București.
În aprilie 2019, Comisia Europeană constată „deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de România”, pe care le dezvoltă într-un raport separat.
“Există riscul ca poluarea atmosferică să fie subestimată în unele cazuri, deoarece este posibil să nu fie monitorizată întotdeauna în locurile potrivite”, arată documentul Comisiei Europene.
O lună mai târziu, Bruxelles-ul declanșează procedura de infrigement împotriva României pentru calitatea aerului.
Dosarul a fost înaintat de Comisia Europeană către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instituție care urmează să se pronunțe cu privire la cuantumul amenzii.
Editor: Oana Despa
