București și Ilfov nu sunt dezvoltate ca un tot integrat, deși în realitate cele două unități administrative se intersectează în foarte multe punct, ceea ce aduce numai deservicii locuitorilor, consideră primarul din Corbeanca. Ștefan Apăteanu susține că ar desființa județul Ilfov.
„Un locuitor din Otopeni a propus recent să unim Otopeniul cu Tunari, Corbeanca și Balotești, ca să devenim un pol economic și un hub de transport cu aproape 70.000 de locuitori. Îi mulțumesc pentru idee, pentru că pornește de la o întrebare bună: cum facem ca localitățile din jurul Bucureștiului să se dezvolte împreună, nu fiecare pe cont propriu?
Nu cred că vom vedea prea curând o reformă administrativă. Cred însă că avem nevoie de una, doar că mai profundă decât o comasare”, a scris primarul.
Mențiunea lui Ștefan Apăteanu vine în contextul proiectului lansat de către PSD privind reorganizarea administrativă a României. Partidul a propus comasarea comunelor mici, retrogradarea orașelor sub 10.000 de locuitori și reducerea numărului de județe de la 41 la un număr încă nestabilit. O variantă luată în calcul este cea conform cărora ar urma să existe doar 15 regiuni, după modelul actual al curților de apel.
De ce ar desființa primarul din Corbeanca județul Ilfov
Ștefan Apăteanu arată că astăzi, în București și Ilfov, 46 de consilii locale, Consiliul General și Consiliul Județean adoptă hotărâri fără un scop comun.
„Drumurile se opresc la limita localității, transportul se negociază de la caz la caz, iar urbanismul îl face fiecare cum crede. Mult prea mult timp se pierde în dispute politice care nu construiesc nimic.
Dacă ar fi după mine, aș desființa județul Ilfov, iar Bucureștiul și Ilfovul ar fi administrate ca o singură zonă metropolitană. M-aș inspira din modelul francez: fiecare localitate își păstrează primarul, care are rol executiv și rămâne aproape de oameni, iar deciziile se iau într-un singur consiliu, la nivel metropolitan.
Un singur for deliberativ înseamnă reguli unitare pentru tot teritoriul și investiții gândite împreună: transport, apă-canal, drumuri, urbanism.
Nu e o idee exotică. La Sofia, sectoarele au primari aleși direct, în două tururi, dar un singur consiliu care decide pentru tot orașul”, a explicat primarul.
Ștefan Apăteanu menționează că asta nu înseamnă că dispar Corbeanca, Otopeni sau Balotești. Comunitatea, identitatea, primarul și administrația de lângă oameni rămân. Se schimbă doar locul unde se iau deciziile mari, ca ele să fie luate împreună, nu unele împotriva altora.
„Dacă primarul nu mai are consiliu local, legitimitatea lui trebuie să vină direct și puternic de la oameni. De aceea aș reveni la alegerea primarilor în două tururi. Un primar ales de majoritatea comunității, nu de 30–35% într-un singur tur, poate vorbi cu adevărat în numele ei în fața consiliului metropolitan.
Comasarea a patru localități nu ar rezolva problema de fond. Am avea un UAT mai mare, cu aceleași dispute, doar că mutate în altă sală. Problema e modul în care decidem, nu cât de mari sunt localitățile”, a precizat primarul din Corbeanca.
Susține jurnalismul BdB
Bucureștiul are nevoie de întrebări incomode.
Noi le punem. Verificăm documente, urmărim deciziile primăriilor și explicăm ce înseamnă pentru oraș. Susține munca reporterilor Buletin de București.
Alte modalități de susținereCum ar arăta reorganizarea teritorială în viziunea PSD
PSD lucrează la o reorganizare administrativ-teritorială care ar urma să comaseze comunele cu populație mică, să retrogradeze orașe sub pragul legal de 10.000 de locuitori și să reducă numărul județelor, dar partidul nu a prezentat până acum nicio listă de localități și nu a stabilit un număr final de județe.
Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, care coordonează grupul de lucru, a prezentat pe 9 noiembrie șase criterii pe baza cărora ar urma să fie evaluate localitățile, iar într-un interviu pentru G4Media a spus că modelul curților de apel, cu 15 unități, este doar un punct de plecare pentru discuție.
Criteriile sunt: populația și demografia, sustenabilitatea economică (veniturile și cheltuielile proprii ale primăriei și gradul de colectare a taxelor), capacitatea administrativă (competențe, investiții, fonduri atrase), conectivitatea (distanța față de infrastructura de transport, unități sanitare sau de pompieri), accesibilitatea (școli, dispensare, grădinițe, creșe, medici) și serviciile publice locale (apă, canalizare, gaze, iluminat, transport în comun). Benea a spus că se lucrează și cu instrumente de inteligență artificială, pe baze de date publice.
În fiecare județ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare în jurul prefectului, din care ar mai face parte Consiliul Județean, Oficiul de cadastru, Direcția de statistică, Inspectoratul școlar, Poliția și Direcția agricolă. Comitetele ar consulta autoritățile locale și ar transmite propuneri Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării. Decizia finală ar aparține unui comitet național de reorganizare, a cărui componență nu e stabilită, a a declarat Dragoș Benea pentru G4Media.
PSD spune că păstrează arhitectura prevăzută de Constituție: sate, comune, orașe, municipii și județe. Dragoș Benea susține că desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității și a făcut o analogie cu comasarea școlilor, care a dus la pierderea personalității juridice a unor unități, nu la dispariția lor.
Printre argumente, a invocat reducerea fondurilor europene de coeziune în bugetul UE 2028–2034 și fragmentarea administrativă. El a spus că în România există peste 450 de unități cu sub 1.500 de locuitori și alte 1.100 cu până la 3.000, iar 55 la sută dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Obiectivul declarat este primul document de reorganizare a României din 1968 încoace.
