Primăria Capitalei a transformat o procedură elementară de întreținere a spațiilor verzi într-o temă de dezbatere publică. Instituția îi întreabă pe bucureșteni dacă muncitorii ar trebui să strângă frunzele căzute toamna în parcuri sau să le lase pe pământ.
În timp ce administrația locală caută răspunsuri în comentariile cetățenilor și susține, fără să prezinte cifre ori documente, că ar transporta resturile vegetale la o stație de compost anonimă, marile capitale europene și alte orașe din România aplică deja proceduri clare de reciclare. Medicii pneumologi avertizează că gestionarea greșită a acestui fenomen poate pune în pericol direct sănătatea publică.
În fiecare toamnă, administrația din București pare luată prin surprindere de ciclul naturii. În loc să prezinte un plan concret de gestionare a biomasei din parcurile pe care le administrează, Primăria Generală a reluat recent o temă recurentă și a lansat o întrebare publică. Municipalitatea vrea să afle de la bucureșteni dacă echipele de întreținere ar trebui să adune covorul de frunze uscate sau să îl lase pe sol.
În sprijinul acestei „dileme” administrative, reprezentanții instituției au înșirat o serie de argumente teoretice, fără nicio raportare la datele concrete din parcurile bucureștene. Potrivit comunicării oficiale, frunzele lăsate pe sol ar avea beneficii pentru pământ și pentru rădăcinile plantelor, ar păstra umiditatea și ar oferi adăpost unor organisme benefice.
În același timp, tot Primăria Capitalei contrazice varianta neintervenției și enumeră pericolele pe care le-ar implica lipsa curățeniei.
Oficialii susțin că frunzele umede lăsate pe alei și în locurile de joacă ar crește riscul de alunecare pentru pietoni. Mai mult, un strat gros de materie vegetală ar afecta gazonul, iar acumulările din rigole ar bloca scurgerea apei de ploaie, după cum a transmis Primăria Generală.
Dilema de toamnă a administrației locale și promisiunea reciclării invizibile
Dincolo de consultarea adresată cetățenilor, municipalitatea afirmă că ar deține deja un circuit de valorificare pentru vegetația uscată pe care muncitorii o adună din parcurile aflate în administrarea sa. Reprezentanții instituției susțin că echipele încarcă aceste resturi și le transportă către o unitate specializată.
În timp ce Bucureștiul dezbate oportunitatea strângerii frunzelor de pe alei, alte municipii din România susțin că au integrat deja resturile vegetale într-un circuit de reutilizare.
În Iași, Compania Municipală de Servicii Publice adună frunzele din oraș și le procesează în stații speciale, unde utilajele le-ar transforma în compost fertil. Astfel, în parcul Copou care concentrează cele mai multe spații verzi din municipiu, muncitorii strâng de acolo cantități mari de frunze în fiecare toamnă.
După procesare, administrația ieșeană ar refolosi o parte din acest compost primăvara, pentru alte spații verzi din oraș, sau l-ar ambala în saci pe care îi vinde ca pământ de flori.
Un mecanism similar ar funcționa și în vestul țării. Primăria din Timișoara a explicat, în februarie 2024, că echipele care întrețin spațiile verzi transportă resturile vegetale la un centru special. Acolo, muncitorii le-ar transforma în compost, pe care îl folosesc ulterior pentru fertilizarea solului din parcuri și din rondurile de flori.
Explicațiile medicilor despre transformarea frunzelor în îngrășământ
Specialiștii confirmă că transformarea resturilor vegetale în compost reprezintă o metodă eficientă de valorificare a biomasei. Frunzele moarte au un conținut ridicat de carbon, iar combinarea lor cu materiale vegetale verzi, bogate în azot, produce un îngrășământ benefic pentru sol.
„O modalitate eficientă nu doar de a scăpa de frunze, ci și de a le folosi în mod util, este compostarea. Frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon care, combinate cu materiale verzi bogate în azot (cum ar fi iarba tăiată), pot crea un compost extrem de hrănitor pentru sol, sau poți toca sau mărunți frunzele pentru a le folosi ca mulci sau îngrășământ natural”, a explicat medicul pneumolog Beatrice Mahler, pentru Buletin de București.
Reacțiile cetățenilor la mesajele administrației despre spațiile verzi
Postarea Primăriei Generale a strâns aproape 1.000 de reacții. Bucureștenii au reclamat constant lipsa specialiștilor, excesul de beton și degradarea infrastructurii din parcuri.
„Vă vedem în Cișmigiu cum le strângeți cu sacii de pe spatiile verzi si le băgați în pungi negre, aruncate in dubele diesel care put, și solul ramane gol”, a scris cetățeanul Alexandru Bogdan Radu pe pagina instituției.
Alți bucureșteni au comparat direct intervențiile din parcurile bucureștene cu standardele din capitalele europene. „Soluțiile trebuie găsite pentru betoane, arborii trebuie lăsați în pace! Cel mai simplu ar fi ca prin alte orașe (Berlin, Praga, Varșovia), lacurile lăsate cu maluri naturale, fără betoane”, a comentat un respondent, în timp ce altcineva a ironizat modul în care autoritățile gestionează umbra din oraș: „Auziți, ce ar fi să plantați și în niște spații însorite ca să crească și să țină umbră unde chiar contează”.
Situația în alte capitale europene
Utilizarea frunzelor pentru compost este o practică întâlnită și în alte orașe europene. De exemplu, în Paris, frunzele sunt colectate de pe străzi și din zonele în care acestea pot deveni un pericol. În 2024 au fost strânse în jur de 4.500 de tone de frunze, iar dintre acestea aproape 2.000 au fost compostate, potrivit paris.fr.
Frunzele sunt transportate la o platformă de compostare, iar materialul rezultat poate fi utilizat pentru amenajarea spațiilor verzi și în horticultură.
În Berlin, serviciul municipal de salubrizare colectează frunzele de pe străzile pe care le administrează, în timp ce de frunzele din parcuri se ocupă Biroul Districtual. Capitala Germaniei estimează că sunt colectate zeci de mii de tone de frunze pe sezon, care sunt transportate apoi la instalații de compostare, potrivit BSR.
Atât în Paris, cât și în Berlin, frunzele sunt lăsate la sol de autorități, în mod controlat, pentru a sprijini biodiversitatea.
Compostarea este o soluție utilizată și în Viena, unde frunzele din zonele turistice, precum parcurile din jurul Palatului Schönbrunn, sunt aspirate cu utilaje silențioase și transportate la uzina de compost Lobau, unde sunt amestecate cu resturi alimentare colectate selectiv de la cetățeni. Astfel, este creat un compost folosit în parcuri sau oferit gratuit locuitorilor pentru grădinărit.
În Londra, frunzele căzute și colectate în Parcurile Regale sunt transformate în compost verde și folosite pentru sol. În unele zone din aceste parcuri, frunzele nu sunt colectate, ci lăsate să se descompună în nutrienți de creaturile care trăiesc în sol, potrivit royalparks.org.
