Tribunalul București a intrat printre ultimele între instituțiile publice care vor transmite informațiile prin intermediul rețelelor sociale.
A fost deschisă oficial pagina de Facebook a instanței. Conform mesajului transmis chiar pe această nouă pagină, scopul portalului de comunicare rapidă este de a informa publicul și de a explica activitățile juridice.
Deși ne aflăm în era digitalizării, în care aproape toate instituțiile statului transmit informațiile online, Tribunalul București a intrat abia acum în „hora” rețelelor sociale.
De la dosare cusute cu sfoară la statusuri pe pagină de Facebook
Rămasă în urmă din punct de vedere tehnologic, instanța de judecată a luat decizia de a se apropia de cetățeni pe internet. Principalul scop al paginii este de a explica activitățile juridice într-un limbaj accesibil, susține Tribunalul București.
„Activitatea instanțelor se desfășoară în mare parte în dosarele deduse judecății, însă înțelegerea rolului lor și al justiției, în ansamblul ei, presupune și informații despre felul în care funcționează și despre modul în care este sunt organizate.
Considerăm că informarea publicului și explicarea activității judiciare, într-un limbaj clar și accesibil, fac parte din responsabilitatea instituțională a unei instanțe. Cu ajutorul acestei pagini ne propunem să aducem în atenție atât informații de interes public despre activitatea Tribunalului București, cât și aspecte mai puțin vizibile ale misiunii și funcționării sale.”
Instanța anunță că, pe noua pagină Facebook, urmează să fie publicate:
- informații despre activitatea și inițiativele instanței,
- materiale care să contribuie la o mai bună înțelegere a unor teme juridice de interes general.
De asemenea, instituția judiciară a precizat că întreaga comunicare în mediul online se va desfășura cu respectarea specificului activității Tribunalului București.
Cum comunică instituțiile din București
Aproape toate instituțiile publice din Capitală se regăsesc pe rețelele sociale, loc unde aleg să le comunice cu cetățenii. De la informațiile referitoare la proiecte până la evenimentele organizate, toate sunt prezentate bucureștenilor prin postări pe Facebook.
Acest tip de comunicare a devenit cu atât mai folosit după 2020, când totul a trecut în online pentru o bună bucată de timp.
Un exemplu de instituții din București care aleg să comunice cu oamenii pe internet sunt primăriile de sector, dar și Primăria Generală. Cu toate că acest tip de comunicare poate fi facilă pentru cetățeni, informațiile fiind ușor accesibile, ea poate prezenta și dezavantaje, în special pentru că, de cele mai multe ori, nu presupune un dialog activ între oamenii afectați de proiecte și instituție.
Cetățenii interesați au posibilitatea de a transmite puncte de vedere, prin intermediul comentariilor, însă în puține cazuri acestea ajung să primească și un răspuns din partea administrațiilor.
Mai mult, în anumite cazuri, utilizatorii de Facebook au semnalat inclusiv tendința autorităților de a șterge comentariile negative sau chiar de a bloca cetățenii care critică activitatea instituției.
Un articol științific de cercetare publicat în revista „Theoretical & Empirical Researches in Urban Management” și realizat de Carmen Giorgiana Voinea și Alina Georgiana Profiroiu (cercetătoare și cadre didactice ASE), a realizat o analiză în ceea ce privește comunicarea instituțiilor în mediul online.
În cadrul acesteia, au fost analizate două luni de postări, iunie și iulie 2023, ale Primăriei Capitalei. Rezultatele au indicat că nivelul general de interacțiune dintre administrație și cetățeni era unul redus, cea mai mare parte din comunicare fiind una unilaterală.
„Se poate afirma că marea majoritate a postărilor reflectă o comunicare unidirecțională, de tip push, prin care instituția transmite informații publicului fără a urmări neapărat un dialog cu acesta. Principala strategie utilizată este prezentarea Primăriei și a inițiativelor sale.
Cea mai evidentă lipsă în interacțiunea dintre municipalitate și cetățeni pe rețelele sociale este absența răspunsurilor instituției în secțiunea de comentarii, inclusiv atunci când cetățenii adresează întrebări neutre despre anumite probleme concrete”, se menționează în articolul științific.
