Sesizările nerezolvate și lipsa de acțiuni din partea autorităților locale au ajuns să împingă cetățenii către urbanismul tactic. În mai multe orașe din Statele Unite, locuitorii au început să amenajeze pe cont propriu bănci în stațiile de autobuz, treceri de pietoni și piste pentru biciclete, după cum prezintă publicația Vox.
Toate aceste inițiative cetățenești pornesc de la o frustrare comună, aceea a intervențiilor simple ce ajung să fie blocate ani la rând de proceduri administrative complicate și, în unele situații, de lipsa de interes a autorităților.
Ideea deschide o discuție relevantă și pentru București, unde administrațiile răspund adesea cu întârziere nevoilor locuitorilor. Intervenții aparent simple, precum refacerea marcajelor trecerilor de pietoni sau amplasarea unor bănci în stațiile STB, pot aștepta luni sau chiar ani până să fie realizate.
Treceri de pietoni trasate de cetățeni și benzi pentru bicicliști improvizate în SUA
În Los Angeles, Jonathan Hale, un student la Drept devenit activist pentru siguranța rutieră, a ajuns să vopsească treceri de pietoni în intersecții considerate periculoase.
Acțiunile sale au venit după ce sesizările au fost ignorate de către administrație, iar în urma intervențiilor acesta a ajuns chiar să fie acuzat de vandalism. După ce situația s-a viralizat, acesta a ajuns să poarte discuții cu primarul orașului, Karen Bass, care a venit doar cu o nouă serie de promisiuni.
Chiar dacă, inițial, Hale acceptat să renunțe la activitatea sa, lipsa de implicare a primăriei l-a împins pe acesta să revină la activism.
Un alt exemplu prezentat de Vox vine din orașul Boston, unde bicicliștii au delimitat cu bandă adezivă o pistă într-o intersecție în care o femeie de 36 de ani fusese ucisă de un camion. De asemenea, în Nashville, Kansas City și zona golfului San Francisco, voluntarii au construit bănci pentru stațiile de autobuz în care oamenii nu mai aveau unde să se așeze.
Toate aceste intervenții ale cetățenilor fac parte din ceea ce urbaniștii numesc urbanism tactic. Această practică vizează intervențiile rapide și relativ ieftine, prin care spațiul public este reorganizat pentru a răspunde unor nevoi ale cetățenilor.
Întregul material poate fi citit pe Vox.
Urbanismul tactic, practica în curțile de bloc din București
Deși acest concept nu este unul foarte popular în București, el există totuși și este practicat de oameni. Este vorba despre curțile blocurilor pe care locatarii le îngrijesc și le înfrumusețează pe cont propriu de ani de zile.
În anul 2024, Asociația „Aspire to Change”, un mic ONG cu proiecte de mediu, a încercat să popularizeze conceptul de „Guerilla gardening” în Capitală. Buletin de București a stat de vorbă la momentul respectiv cu Bogdan Mihalache, peisagist și membru al asociației, pentru a afla mai multe detalii despre beneficiile și provocările grădinăritului „ad-hoc”.
Acesta explică cum există încă bucureșteni care practică „guerilla gardening” în curtea blocului, fără să realizeze.
Își mai pun un zarzavat, un trandafir, poate un pomișor fructifer. Adică oamenii încearcă să-și amenajeze spațiul din fața blocului cum știu ei mai bine.
Din păcate, practica riscă să se piardă ușor-ușor, deaorece spațiile adiacente blocurilor sunt în administrarea primăriilor, prin Direcțiile de Administrare a Domeniului Public (DADP). Fără un protocol de colaborare, cetățenii nu au dreptul legal de a amenaja curțile blocurilor în care locuiesc.
De obicei, niciuna dintre persoanele care locuiesc la bloc nu fac asta.
Peisagistul a explicat că asociația „Aspire to Change” promovează plantarea speciilor native, fără caracter invaziv, cum ar fi soiurile care se găsesc în zonele de câmpie din România: gălbenele, cicoare, albăstrele sau armurariu.
Întrebat dacă exisă riscuri pentru practicanții de „guerilla gardening”, Bogdan Mihalache explică cum, în funcție de situație, poate exista un temei legal pentru sancțiuni, însă șansele sunt reduse.
Teoretic e o bază acolo prin care tu ai putea fi amendat, dacă ești identificat ca făptaș cu nume și prenume. Dar de cele mai multe ori, nu știe nimeni cine a plantat pomișorul respectiv sau cine a pus câteva semințe undeva, să fim serioși. În principiu, se recomandă să faci o notificare către ADP dacă vrei să faci anumite modificări sau să semnezi un protocol de colaborare cu ei.
Mai multe detalii în articolul INTERVIU | Planurile „guerilla gardening” din Capitală. Cum pot cetățenii să participe la amenajarea spațiilor verzi din oraș
CITEȘTE ȘI Acțiune de igienizare în Valea Saulei. Zona ar urma să devină arie naturală protejată
