DIICOT a trimis în judecată 88 de inculpați, dintre care 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale, în două dosare privind constituirea unor grupuri infracționale organizate pentru a controla săli de jocuri de noroc și agenții de pariuri din București și din țară.
„Procurorii au dispus, în două cauze, trimiterea în judecată a 88 de inculpați, 84 de persoane fizice și 4 persoane juridice (societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj, complicitate la șantaj, tentativă la omor, lovire sau alte violențe, lipsire de libertate în mod ilegal, favorizare a făptuitorului, deținere, fără drept, de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu, implicare a conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societăților specializate de pază și protecție în desfășurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfășurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj, complicitate la șantaj, lovire sau alte violențe, instigare la comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, deținere, fără drept, de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu.”, se menționează în comunicatul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism București – DIICOT.
Inculpații asigurau „paza internă” în săli de jocuri de noroc
Potrivit procurorilor DIICOT, primul grup infracțional ar fi fost constituit începând cu anul 2018 și ar fi acționat la nivel național. Membrii acestuia ar fi urmărit să împiedice extinderea sălilor de jocuri concurente celor administrate de grup și să reprime tentativele altor membrii din lumea interlopă de a prelua controlul asupra sălilor deținute de aceștia.
„În acest scop, a fost creată o structură de forță care a fost folosită pentru a împiedica anumiți clienți care realizau câștiguri însemnate să intre în posesia acestora.
Aceasta a asigurat funcționarea la nivel național a unui sistem coercitiv ilegal care era menit să împiedice clienții care generau probleme să revină în sălile de joc aparținând grupului infracțional organizat și să recupereze rapid de la aceștia prejudiciile aduse bunurilor din localuri.”, precizează DIICOT.
Peste 40 de inculpați ar fi constituit palierul de „pază internă”. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi intervenit în mod constant la incidentele din sălile de jocuri, inclusiv împotriva unor clienți sau a unor persoane considerate concurență.
Deși fiecare sală avea, oficial, contracte cu firme oficiale de pază și protecția, procurorii DIICOT susțin că intervențiile efective în situațiile de conflict ar fi fost realizate de membrii „pazei interne”. Societățile autorizate ar fi fost chemate mai ales atunci când membrii structurii interne nu puteau interveni suficient de rapid sau când era nevoie de o acoperire legală.
DIICOT mai susține că liderii grupării ar fi preferat să utilizeze un sistem propriu de „justiție” atunci când aveau loc incidente în sălile de jocuri. Mai exact, procurorii susțin că notorietatea și reputația violență a unor membrii din grupare ar fi fost folosite pentru a recupera rapid prejudiciile provocate de clienți sau pentru a-i determina pe aceștia să respecte anumite interdicții.
În cazul primei grupări, liderii ar fi creat un sistem prin care membrii „pazei interne” să fie menținuți motivați în permanență. În afară de remunerația stabilită inițial, aceștia ar fi primit recompense, premii, excursii și posibilitatea de a-și extinde sălile de jocuri de noroc în locațiile pe care le controlau.
Totodată, membrii grupării ar fi avut obligația de a respecta un regulament intern, astfel că cei care încălcau regulile puteau fi sancționați sau excluși din grupare.
Cum era organizată gruparea în jurul mai multor săli de jocuri de noroc
Potrivit DIICOT, grupul infracțional ar fi avut o structură „clar definită”, iar liderii ar fi fost sprijiniți de persoane de încredere care au investit, în diferite regiuni ale țării, în săli de jocuri de noroc în sistem franciză, așa cum ar fi convenit la momentul constituirii grupului.
Sarcinile și modurile de acțiune stabilite de lideri ar fi fost transmise, prin intermediul contractorilor francizelor, membrilor care asigurau „paza internă”. Gruparea ar fi avut inclusiv un sediu principal în municipiul Brașov, unde ar fi funcționat mai multe departamente, printre care monitorizare, juridic și contabilitate.
Departamentul de monitorizare ar fi urmărit în timp real incidentele din sălile de jocuri de noroc, precum distrugeri cauzate de clienți, abateri ale angajaților, controale ale autorităților sau intervenții ale poliției.
Informațiile, inclusiv imaginile de pe camerele de supraveghere, ar fi fost transmise către conducerea grupării, iar apoi către membrii „pazei interne”. În unele cazuri, înregistrările video ar fi fost prezentate autorităților selectiv. Atunci când existau riscuri pentru membrii „pazei interne”, ar fi fost invocate defecțiuni ale sistemelor de supraveghere.
Cum ar fi fost șantajate victimele
Potrivit rechizitoriului, șantajele ar fi urmărit obiective diferite. Unele victime ar fi fost determinate să închidă săli de jocuri concurente și să renunțe la anumite branduri sau la spațiile închiriate pentru desfășurarea activității.
În alte cazuri, persoanele vizate ar fi fost constrânse să achite datorii către societățile controlate de grupare, să renunțe la câștiguri obținute din pariuri sportive, să nu mai intre în anumite săli sau să restituie bani despre care membrii grupării considerau că au fost sustrași.
Uneori, victimele ar fi fost obligate să suporte costurile eparării aparatelor de tip „slot-machine” avariate sau să șteargă postări de pe rețelele de socializare prin care criticau activitatea sălilor.
Într-un caz menționat în comunicatul DIICOT, o persoană vătămată ar fi fost împiedicată să părăsească zona unei săli de jocuri până la sosirea a doi membri importanți ai grupării.
În alt caz, în municipiul Bacău, doi membrii ai „pazei interne” ar fi lovit o persoană cu un baston telescopic metalic, cu pumnii și cu picioarele, pentru a o determina să nu mai intre în sălile de jocuri, după ce aceasta nu ar fi respectat o interdicție impusă anterior.
Al doilea dosar are în centru o grupare activă până în 2022
Cel de-al doilea dosar are în vedere o grupare despre care procurorii DIICOT susțin că a fost constituită în aprilie 2016 și a funcționat până la 23 noiembrie 2022, atunci când a fost destructurată.
Trei inculpați, dintre care unul ar fi fost deținător al unor agenții de pariuri, ar fi constituit gruparea. Ulterior, la aceasta ar fi aderat și alte persoane recunoscute pentru comportamentul violent.
DIICOT precizează că scopul grupării era comiterea de șantaje, agresiuni, amenințări și fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice pentru maximizarea profiturilor agențiilor de pariuri controlate de grupului infracțional organizat. Și această grupare ar fi fost organizată pe trei niveluri, și anume conducere, coordonare și execuție.
„Gruparea de criminalitate organizată, structurată pe trei paliere: conducere, coordonare și execuție a fost sprijinită în mod constant de la sediile agențiilor de pariuri atât prin raportarea incidentelor, cât și prin furnizarea semnalmentelor persoanelor implicate, a fișierelor video, a imaginilor sau a datelor de stare civilă, în vederea identificării clienților și agresării fizice a acestora. Sarcina de ”liant” a revenit unei inculpate, persoană desemnată de conducerea agențiilor pentru a transmite informațiile către palierul de execuție, angajată în cadrul societății pe postul de „manager control”.”, se precizează în comunicatul DIICOT.
La rândul său, liderul grupării ar fi creat propriul sistem de justiție, denumit „paza internă” sau „paza neoficială”, pentru recuperarea rapidă a prejudiciilor și îndepărtarea persoanelor care generau probleme în agenții. În unele cazuri, persoanele vătămate ar fi fost căutate la domiciliu și agresate.
Anchetatorii mai susțin că gruparea ar fi profitat de vulnerabilitatea socială a unor clienți din agențiile de pariuri, pe fondul dependenței acestora de jocurile de noroc. Unele victime ar fi evitat să sesizeze poliția din cauza reputației violente a persoanelor care exercitau presiuni asupra lor.
Membrii palierului de execuție ar fi primit diverse sume de bani pentru serviciile prestate, atât prin departamentul de contabilitate, cât și de la persoanele care colectau banii din aparatele de tip „slot-machine”.
Dosarele au ajuns la Curtea de Apel București și Tribunalul București
Prin cele două rechizitorii, procurorii DIICOT au solicitat și obligarea inculpaților la plata sumei de 383.000 lei, care reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat. Primul dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar al doilea Tribunalului București.
„Prin actele de sesizare a instanțelor procurorii DIICOT – Structura Centrală au solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 383.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat. Primul dosar penal a fost înaintat spre competentă soluționare Curții de Apel București, iar cel de al doilea Tribunalului București.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.”, se mai arată în comunicat.
Potrivit surselor judiciare, 70 de persoane sunt cercetate în primul dosar, iar în cel de-al doilea 18 persoane.
În noiembrie 2022, DIICOT și Poliția Capitalei au destructurat una dintre rețelele vizate în anchetă, după o amplă operațiune în care au fost făcute peste 120 de percheziții și aproximativ 40 de persoane au fost duse la audieri.
Anchetatorii susțineau atunci că în jurul sălilor de jocuri Las Vegas Games funcționa un sistem informal de „pază”, prin care persoane cunoscute pentru comportament ar fi intervenit în incidentele din săli și ar fi exercitat presiuni asupra clienților sau concurenței.
În 2022, Buletin de București a arătat că firmele din spatele Las Vegas Games raportaseră, începând cu 2016, venituri cumulate de peste 972 milioane de lei. În fiecare an, veniturile erau tot mai mari, în afară de anul 2020, atunci când Guvernul a închis sălile de jocuri, pentru o perioadă, în contextul pandemiei.
