Consiliul Local Sector 1 a aprobat marți un program de două milioane de lei pentru prevenirea consumului de droguri și sprijinirea familiilor afectate de adicții, care include cercetare, campanii educaționale, consiliere și instrumente de screening toxicologic. Criminologul Vlad Zaha a criticat introducerea testelor antidrog pentru utilizare preventivă și a avertizat că acestea pot genera rezultate false, conflicte în familie și efecte contrare obiectivelor programului.
„Scenariile negative sunt extrem de multe iar riscurile întrec definitiv orice potențiale beneficii. Trebuie să putem afla de experiențele adolescenților/tinerilor din comunicarea și relația cu ei, nemoralizatoare, înțelegătoare, nu din teste jalnice”, a explicat Zaha, expert în politici publice privind drogurile, pentru Buletin de București.
Proiectul inițiat de primarul George Tuță a fost aprobat cu 24 de voturi pentru și niciun vot împotrivă.
CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Un milion de euro, finanțare nerambursabilă pentru proiecte inițiate de societatea civilă
Două milioane de lei pentru strategia antidrog din Sectorul 1
Potrivit hotărârii, programul va avea un buget total de 2 milioane de lei și va fi gestionat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1. Fondurile sunt împărțite pe cinci piloni de intervenție, care vizează prevenția, cercetarea, sprijinul pentru familii, intervenția timpurie și coordonarea programului.
Cea mai mare parte a bugetului este alocată primilor doi piloni, mai exact „Prevenție și cercetare bazată pe date” și „Prevenție în familie și comunitate”, fiecare cu câte 650.000 de lei.
Documentul prevede realizarea unor cercetări diagnoze locale, metodologii și ghiduri de prevenție, chestionare anonime, sesiuni educaționale pentru copii și adolescenți, precum și dezvoltarea unor instrumente digitale de evaluare a riscurilor asociate mediului online.
Alți 650.000 de lei sunt repartizați la activități pentru familii și comunități, adică sesiuni de informare și consiliere pentru părinți, programe de formare pentru profesori și campanii de conștientizare la nivel comunitar și online.
Pilonul dedicat asistenței integrate și intervenției timpurii beneficiază de 250.000 de lei. Acesta include servicii de consiliere psihologică, psiho-socială și educațională pentru copii, tineri și familii, echipe mobile multidisciplinare, activități de identificare timpurie a situațiilor de risc și facilitarea accesului către servicii specializate.
Un alt pilon, destinat „sprijinirii familiilor și reducerii riscurilor asociate consumului de substanțe”, primește 250.000 de lei. Printre măsurile prevăzute se numără punerea la dispoziția părinților a unor instrumente de prevenție și monitorizare, acces la dispozitive de detecție a expunerii la substanțe și facilitarea accesului la teste de screening toxicologic pentru substanțe interzise, prezentate în document ca instrumente cu rol preventiv, informativ și de orientare.
Ultimul pilon, cu un buget de 200.000 de lei, este dedicat coordonării, monitorizării și comunicării publice a programului.
„Practici cu potențial deosebit de dăunător”
Criminologul Vlad Zaha, specialist în politici publice privind drogurile, a explicat că intenția primăriei de a investi în cercetare și în programe de informare și educație este un lucru bun, dar a avertizat că o parte dintre măsurile prevăzute pot genera efecte contrare celor urmărite.
Principala sa critică vizează pilonul referitor la reducerea riscurilor și sprijinirea familiilor. Zaha a explicat că includerea testelor de depistare a substanțelor pentru utilizare preventivă este „de-a dreptul periculoasă”, în condițiile în care astfel de teste au o rată foarte mare de fals pozitiv sau fals negativ.
„Pilonul 4 are în acest plan un potențial catastrofal pentru că se atribuie mii de euro către teste de depistare a substanțelor cu rol «preventiv» – adică pentru oricine, aleatoriu, fără istoric de consum din câte înțelegem.
Științific, testarea este recomandată exclusiv ca parte a unor programe spitalicești, a unei internări în curs, a unui program de dezintoxicare sau de justiție terapeutică. NU se testează dând unor familii aleatorii teste să își testeze copiii – consider că ar fi criminal în sensul de legitimare a unor practici cu potențial deosebit de dăunător.
Vreau să subliniez ce comentam în scandalul public de acum câteva luni referitor la Negoiță, și imaginați-vă astfel de scandaluri în zeci/sute de familii – teste false, interpretate greșit, acuzații, suspiciuni, negarea adolescentului, paranoia părintelui.
Sau invers – testul dă fals negativ și avem o relaxare eronată a părintelui care poate avea îngrijorări rezonabile. Sau copilul va consumă produse chimice care ‘promit’ să elimine substanțele psihoactive din corp dar fără a opri consumul. Scenariile negative sunt extrem de multe iar riscurile întrec definitiv orice potențiale beneficii”, a spus specialistul.
Pe de altă parte, Zaha consideră că alocarea de fonduri pentru cercetare reprezintă un element pozitiv, cu condiția ca studiile și metodologia folosită să respecte standardele academice. El avertizează însă că multe dintre campaniile antidrog derulate în trecut de autorități, inclusiv Primăria Sectorului 1, au avut un caracter moralizator sau bazat pe frică, abordări despre care literatura de specialitate arată că pot fi ineficiente sau chiar periculoase.
Campaniile care folosesc foști consumatori pentru a speria elevii, vizite în penitenciare sau mesaje alarmiste riscă să amplifice stigmatizarea și să descurajeze persoanele care au nevoie de ajutor să apeleze la servicii specializate.
„Cred că ce ar face bine Primăria Sectorului 1 este să ia legătura cu Organizația Mondială a Sănătății, căci ei au scris standardele internaționale de prevenție, au o prezență constantă în România, sunt dornici să ajute, să valideze sau invalideze.
Și putem așa să scăpăm de realitatea în care aproape orice prevenție există din România, e mai dăunătoare decât dacă nu s-ar face nimic. Vedem asta prin simplul fapt că în documentul acesta foarte accesibil, internațional, putem încadra aproape tot din România la rubrica cu X roșu «așa nu»”.
Programul aprobat de Consiliul Local urmează să fie implementat prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, iar administrația locală va prezenta periodic rapoarte privind stadiul implementării și rezultatele obținute.
