Cei mai mulți bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului din Capitală, potrivit unui studiu realizat în mai multe orașe din România.
Cercetarea a fost realizată de Active Research pentru Rețeaua pentru Natură Urbană prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eșantion de 2.180 de respondenți și are o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.
Datele au fost culese în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, prin metoda TAPI (Tablet Assisted Personal Interviewing), cu ajutorul unui chestionar structurat, aplicat la domiciliile respondenților din orașele București, Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare.
75% dintre bucureșteni, percepție negativă despre calitatea aerului
La nivel general, 43% dintre participanții la studiu s-au declarat mulțumiți de calitatea aerului. Bucureștiul se situează, însă, mult sub această medie, cu doar 25%.
În comparație cu București, în Cluj-Napoca, peste jumătate dintre respondenți (52%) au o percepție pozitivă asupra aerului. În Iași, 36,7% dintre respondenți sunt mulțumiți de calitatea aerului.
Revenind la București, datele indică alte probleme majore din Capitală. De exemplu, doar 15% dintre respondenți sunt mulțumiți de traficul auto, iar la nivel general procentul este de 23%.
De asemenea, doar 28% dintre respondenți au o percepție pozitivă despre infrastructura rutieră din Capitalei, sub media generală (39%) a orașelor participante la studiu.
Pe de altă parte, în ceea ce privește transportul public, 68% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți. La nivel general, gradul de satisfacție este de 78%, cei mai mulțumiți fiind locuitorii din Cluj (90%).
În plus, 76,5% dintre respondenți sunt mulțumiți de accesul la locurile de joacă pentru copii, potrivit studiului. În ceea ce privește satisfacția generală față de accesul la zone de sport si relaxare, 67,5% dintre bucureșteni au o percepție pozitivă.
Peste un sfert (28,7%) dintre respondenți s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți în privința numărului locurilor de parcare. În București, 70,5% dintre respondenți s-au declarat nemulțumiți în legătură cu acest aspect, doar 29,5% fiind mulțumiți sau foarte mulțumiți.
Studiul mai arată că cei mai mulți bucureșteni nu sunt mulțumiți de prețul chiriilor. La nivelul orașelor analizate, doar 28,8% s-au declarat mulțumiți în legătură cu acest aspect. În București, procentul este de doar 33%.
Peste 50% dintre respondenți, mulțumiți de calitatea spațiilor verzi din Capitală
69,5% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de accesul la spații verzi și arii naturale urbane. La nivelul orașelor analizate, este vorba despre un procent de 66%.
În cazul satisfacției generale față de calitatea spațiilor verzi și a ariilor naturale urbane, satisfacția cumulată este de 68,7% (11,2% foarte mulțumiți + 57,5% mulțumiți), iar nemulțumirea totală atinge 30,5%.
Cercetarea menționată mai arată că cei mai mulți dintre respondenți merg regulat în parcuri. Peste jumătate dintre respondenți (50,2%) merg în parc de cel puțin 2–3 ori pe săptămână sau mai des.
În București, 22,5% au declarat că merg zilnic sau aproape zilnic în parc, 21,5% au declarat că merg de 2-3 ori pe săptămână, iar 21,4% o dată pe săptămână. Astfel, cumulul celor care ajung în parc cel puțin o dată pe
săptămână depășește 72%.
În schimb, 32,5% dintre bucureșteni au declarat că merg în păduri mai puțin de o dată pe lună sau chiar niciodată.
Pentru 38,6% dintre respondenți, este nevoie de 5-10 minute pentru a ajunge în cel mai apropiat spațiu verde, în timp ce 24,5% au nevoie de mai puțin de 5 minute. Doar 6,2% dintre respondenți au nevoie de mai mult de 30 de minute.
33,5% dintre respondenți petrec între una și două ore în spațiile verzi, în București, iar 28,7% între 31 și 60 de minute. 24,2% petrec mai mult de două ore. Prin urmare, majoritatea respondenților petrec perioade relativ extinse în spațiile verzi, lucru valabil și în celelalte orașe analizate.
Cum văd bucureștenii legătura dintre spațiile verzi și sănătate
Percepția impactului accesului la spațiile verzi asupra sănătății este favorabilă în toate orașele analizate, inclusiv în Capitală. 68% dintre respondenții din București au răspuns cu „în foarte mare măsură” și 26% „în mare măsură”. În total, 94% dintre respondenți consideră că accesul la spațiile verzi are beneficii pentru sănătate.
La nivelul Bucureștiului, dezvoltarea imobiliară haotică este identificată drept principala amenințare asupra spațiilor verzi, cu 64,8%, urmată de aruncarea deșeurilor (48,4%), poluare (42,8%), defrișarea excesivă (43,3%) și transformarea spațiilor verzi în locuri de parcare (28,9%).
Rețeaua pentru Natura Urbană evidențiază legătura dintre calitatea aerului și suprafața de spațiu verde din orașe.
„Traficul și arderile de deșeuri poluează, dar parcurile și pădurile urbane pot face diferența: reduc efectele poluării și fac verile mai ușor de suportat. (…) Bucureștiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului. La Iași, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media națională, probabil și datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul orașului.
Consecințele sunt reale: în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, conform Institutului Național de Statistică. Prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani, în strânsă legătură cu aerul pe care îl respirăm.”, a transmis Rețeaua pentru Natură Urbană, pe Facebook.
CITEȘTE ȘI Centrul de Sănătate al Metrorex funcționează fără autorizație sanitară de peste un deceniu
