Proiectul bugetului de stat pentru 2026 nu include rezultatul referendumului organizat în 2024 la inițiativa lui Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului în acea perioadă, potrivit unei analize Funky Citizens.
Atunci, bucureștenii au votat pentru schimbarea modului de repartizare a impozitului pe venit între Primăria Capitalei și primăriile de sector.
Întrebați dacă ar fi de acord cu „repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a taxelor și impozitelor să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București”, 64,39% dintre bucureșteni au răspuns „Da”.
CITEȘTE ȘI: Referendumul din București a fost validat oficial
Ulterior, o lege pentru implementarea referendumului a fost introdusă în Parlament de către Cătălin Drulă în 2025. Legea a trecut tacit de Senat, în martie anul acesta, și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților.
Ce probleme ridică proiectul bugetului pe 2026
Pe 10 martie a fost publicat proiectul bugetului de stat pe 2026, cu patru luni întârziere. Din această cauză, România a funcționat cu regula provizorie de 1/12. Mai exact, nicio investiție nu a putut fi demarată, iar administrațiile locale nu au putut planifica. Mai mult, Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului, a avertizat că orașul riscă să intre în incapacitate de plată.
Bugetul actual al Capitalei și al instituțiilor subordonate este estimat la aproximativ 12 miliarde de lei(aproximativ 2,35 miliarde de euro) și reflectă mai multe probleme structurale: nivelul datoriei publice, nevoia de investiții pentru corectarea unor disfuncționalități cronice și constrângerile generate de ponderea ridicată a cheltuielilor administrative și de funcționare.
Principala sursă de venit provine din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, evaluate la aproximativ 4,32 miliarde de lei în 2025.
Rigiditatea cheltuielilor rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale Bucureștiului. Peste 70% din bugetul Primăriei Capitalei este consumat de funcționare, în timp ce spațiul rămas pentru investiții este limitat, conform unei analize Funky Citizens din decembrie 2025.
La momentul respectiv, cheltuielile curente erau estimate la 9,7 miliarde lei(aproximativ 1,9 miliarde de euro), adică 81,44% din bugetul general al Municipiului București. Din bugetul alocat exclusiv Primăriei Capitalei, 87,5% din bani (6,8 miliarde de lei) reprezentau cheltuieli curente – obligații recurente.
Repartizarea bugetului, o problemă în continuare
Din moment ce nu s-au făcut modificările legislative necesare după validarea referendumului din 2024, actualul mecanism de repartizare a veniturilor rămâne neschimbat și în 2026.
Potrivit prevederilor din legea bugetului de stat, impozitul pe venit colectat la nivelul municipiului București continuă să fie repartizat prin decizie administrativă a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București.
Din impozitul pe venit colectat în Capitală, 14% este alocat într-un cont distinct aflat la dispoziția Consiliului General al Municipiului București pentru proiecte de dezvoltare și servicii publice.
Din restul cotei de 86% distribuită administrațiilor locale, doar 44% ajunge la bugetul Capitalei, în timp ce 56% este direcționat către bugetele sectoarelor.
În plus, din cota de 56% destinată sectoarelor, o parte (1,5%) este transferată către județul Ilfov, pentru finanțarea cheltuielilor de dezvoltare. Diferența este repartizată sectoarelor Bucureștiului direct proporțional cu numărul de locuitori.
Această formulă menține fragmentarea veniturilor provenite din impozitul pe venit și limitează capacitatea Primăriei Generale de a decide asupra uneia dintre principalele surse de finanțare ale Capitalei.
Citește analiza completă pe funky.ong.
