În perioada 25 februarie – 1 martie 2026, la Muzeul Țăranului Român, are loc Târgul Mărțișorului. Evenimentul are loc curtea interioară a MNȚR, holul de intrare – Studioul Horia Bernea.
„De un sfert de secol, în ajun de 1 martie, Muzeul Național al Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri câștigând astfel pariul cultural cu etnologii care prevedeau, la început de secol XX, sfârșitul obiceiului.Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei care a primit în ultimul secol o serie de transformări, predominant în spațiul urban.”
Prețul biletelor
Costul biletelor pentru Târgul Mărțișorului este următorul:
- adulți – 20 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile);
- pensionari – 10 lei / vizitator (valabil pe parcursul unei zile întregi, la toate expozițiile);
- elevii și studenții, posesorii de „Carduri europene pentru tineret” în vârstă de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor beneficiază de reducere 75% pentru biletele de vizitare a muzeului – 5 lei / vizitator
Biletele pot fi achiziționate și online pe https://booktes.com/cumpara/targul-martisorului-mntr-2026
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | „Câinele afară, criminalii-n cușcă”. Cum a arătat protestul pentru drepturile animalelor
Târgul Mărțișorului, după 25 de ani
Târgul Mărțișorului împlinește, anul acesta, 25 de ani. Vizitatorii au putu vedea de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.
De asemenea, continuă să sprijine, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilități și sprijin pentru categoriile defavorizate.
Oferta gastronomică aduce produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și alte produse de patiserie din Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, Ilfov, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
Istoria mărțișorului
Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod.Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.
