Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice a Poliției Capitalei au descins, în dimineața zilei de 12 februarie 2026, la opt adrese din București, Ilfov și Ialomița. Ancheta vizează o rețea de distribuție care a introdus pe rafturile unui lanț de hypermarketuri din Capitală peste 12 tone de „fructe false”, importate din Egipt și etichetate fictiv ca fiind produse în Grecia. Potrivit comunicatului Poliției Capitalei, marfa ar conține reziduuri de pesticide care depășesc grav limitele legale admise pentru consumul uman.
Potrivit Poliției Capitalei, reprezentanții unei societăți comerciale au pus la punct un mecanism elaborat de fraudă. Schema infracțională descrisă de anchetatori este una clasică pentru piața neagră, dar executată la o scară industrială în acest caz.
Suspecții au achiziționat o cantitate impresionantă de 12.400 de kilograme de fructe din Egipt. Această zonă are reglementări privind utilizarea substanțelor chimice în agricultură mult mai permisive decât normele stricte din Uniunea Europeană.
Pentru a evita controalele riguroase și a putea comercializa marfa, aceștia au recurs la o operațiune de falsificare totală. Într-un depozit clandestin, membrii rețelei au înlocuit ambalajele originale și au aplicat etichete noi. Acestea „atestau” că fructele provin din Grecia.
Miza principală a acestei substituiri nu a fost doar una comercială, legată de prețul mai bun al produselor europene. Anchetatorii au stabilit că falsificarea originii a avut un scop mult mai grav: ascunderea conținutului ridicat de pesticide.
Profituri neimpozitate din vânzarea de otravă
Circuitul mărfii nu s-a oprit în depozite. Cele peste 12 tone de fructe contrafăcute au ajuns la raft. Un lanț de hypermarketuri a preluat marfa și a oferit-o spre vânzare populației. Consumatorii au cumpărat aceste produse având convingerea că achiziționează fructe conforme standardelor europene. În realitate, plăteau pentru alimente îmbibate cu substanțe chimice interzise sau dozate excesiv.
Pe lângă atentatul la sănătatea publică, ancheta vizează și o componentă financiară majoră. Firma furnizoare nu a înregistrat în evidențele contabile veniturile obținute din comercializarea acestor cantități uriașe de marfă. Banii au circulat prin canale paralele, iar bugetul de stat a fost prejudiciat prin neplata taxelor și impozitelor aferente. Evaziunea fiscală completează tabloul unei grupări interesate exclusiv de maximizarea profitului, indiferent de consecințe.
La sediul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au ajuns 12 persoane pentru audieri. Printre acestea se numără administratorii societății comerciale implicate, dar și martori care pot oferi detalii despre modul în care marfa a fost reambalată și distribuită. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă reprezentanții lanțului de magazine au avut cunoștință de falsul grosolan sau au fost, la rândul lor, victime ale înșelăciunii.
Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Autoritățile nu au comunicat încă numele lanțului de magazine implicat.
