Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, instituția care gestionează fondurile europene în cea mai dezvoltată zonă a țării, a publicat calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor de proiecte în 2026. Lista include 18 linii de finanțare care totalizează peste 539 de milioane de euro. Banii se împart între sectorul privat, administrația locală și proiecte strategice de anvergură. Asta în contextul în care anul 2025 a fost marcat de întârzieri administrative majore din cauza lipsei de personal specializat.
Cei mai mulți bani europeni din 2026 merg către proiecte de nișă, precum parcurile științifice și apărarea, în timp ce mobilitatea urbană și digitalizarea beneficiază în continuare de alocări semnificative. Presiunea pe bugetele locale rămâne însă uriașă, iar capacitatea administrativă de a absorbi acești bani ridică semne de întrebare după rezultatele slabe din 2025.
Investiții strategice în cercetare și apărare
Cea mai mare alocare pentru un singur proiect vizează operaționalizarea Parcului Științific și Tehnologic „Măgurele Science Park”.
Suma pusă la bătaie este de 65 de milioane de euro. Apelul este de tip necompetitiv, adică este dedicat exclusiv Consiliului Județean Ilfov. Ghidul final va apărea în luna mai, iar depunerea proiectului este programată pentru luna iulie 2026. Această investiție trenează de ani de zile, deși este esențială pentru valorificarea potențialului laserului de la Măgurele.
Un element inedit în lista finanțărilor îl constituie suma de 55 de milioane de euro destinată apărării. Banii vor finanța construirea și modernizarea infrastructurilor de apărare și măsuri pentru protecția infrastructurilor critice. Beneficiarii eligibili sunt primăriile din Ilfov și sectoarele Capitalei. Apelul este necompetitiv și se va deschide spre finalul anului, în luna decembrie, potrivit calendarului publicat aici.
Digitalizarea administrației și a transportului
Administrația publică are la dispoziție 55 de milioane de euro pentru digitalizare și soluții de tip Smart City. Primăriile pot accesa acești bani pentru a reduce birocrația și a implementa sisteme electronice de gestionare a relației cu cetățenii. Apelul este competitiv, iar ghidul final va fi publicat în aprilie.
Pentru transportul public, fondurile se împart pe mai multe axe. Digitalizarea sistemelor de transport urban beneficiază de o alocare de peste 16 milioane de euro. Se adaugă alte aproape 10 milioane de euro pentru infrastructura de transport nemotorizat, adică piste de biciclete și trasee pietonale. Aceste apeluri se deschid în primul trimestru al anului.
Siguranța rutieră și infrastructura mare
Siguranța rutieră primește o atenție sporită, cu un buget de peste 31 de milioane de euro. Fondurile vizează reducerea numărului de accidente în punctele critice din București și Ilfov. În paralel, creșterea accesibilității prin „multimodalitate” are alocată suma de 37,5 milioane de euro.
„Bătălia” din mediul privat
Sectorul IMM are acces la mai multe linii de finanțare care totalizează aproximativ 146 de milioane de euro. Cea mai consistentă linie, în valoare de 60 de milioane de euro, vizează dezvoltarea tehnologiilor strategice(STEP). Aceasta permite inclusiv participarea întreprinderilor mari și a insitutelor de cercetare.
Alte 46 de milioane de euro sunt disponibile pentru dezvoltarea de produse și procese noi. Transformarea digitală a firmelor mici și mijlocii este susținută cu 25 de milioane de euro. Concurența pe aceste axe se anunță acerbă, ținând cont de numărul mare de firme active în regiunea București-Ilfov.
Regenerare urbană și eficiență energetică
Proiectele de regenerare a spațiilor publice și conservarea patrimoniului cultural dispun de fonduri cumulate de peste 70 de milioane de euro. Banii pot fi folosiți pentru parcuri, baze sportive sau reabilitarea clădirilor de patrimoniu, atât în mediul urban, cât și în afara acestuia.
O sumă mai mică, de doar 5,3 milioane de euro, este alocată pentru acțiuni pilot privind clădirile eficiente energetic. De asemenea, 25 de milioane de euro sunt rezervați pentru construirea și modernizarea locuințelor sociale, o componentă deficitară în zona metropolitană.
Bilanțul birocratic al anului 2025
Anul 2025 arată însă problemele structurale ale sistemului de gestionare a fondurilor. Deși au fost deschise 21 de apeluri de proiecte de la începutul programului, numărul contractelor semnate este disproporționat de mic față de cerere.
Au fost depuse 1.058 de cereri de finanțare, mult peste bugetul disponibil. Din acest volum uriaș, doar 88 de contracte de finanțare au fost semnate efectiv. Valoarea totală a contractelor semnate ajunge la 2,8 miliarde de euro, cifră care include și contribuțiile proprii substanțiale ale beneficiarilor, nu doar banii europeni nerambursabili.
Suma efectiv rambursată de Comisia Europeană în 2025 a fost de 74,32 milioane de euro, o sumă care indică ritmul real al plăților și al lucrărilor finalizate.
Cauzele blocajelor administrative
Autoritatea de Management recunoaște că valul de proiecte a depășit capacitatea de procesare a instituției. Evaluarea dosarelor a suferit întârzieri majore din cauza lipsei de personal calificat. Recrutarea evaluatorilor a fost dificilă, iar procesul de verificare a fost îngreunat de complexitatea documentațiilor.
Multe proiecte au fost respinse pentru că nu îndeplineau condițiile tehnice, ceea ce a generat un număr mare de contestații. Instituția a fost nevoită să înființeze un birou dedicat soluționării acestor plângeri, pentru a degreva experții care se ocupau de evaluarea propriu-zisă.
Sincronizarea defectuoasă a apelurilor
O altă problemă identificată a fost suprapunerea apelurilor regionale cu cele din PNRR sau de la bugetul de stat. Beneficiarii, în special primăriile cu aparate administrative reduse, au fost puși în situația de a alege unde să depună proiectele, în lipsa unor resurse să pregătească documentații pentru toate liniile de finanțare deschise simultan. Deși sumele pentru 2026 sunt generoase pe hârtie, realitatea din teren depinde de capacitatea administrativă a primăriilor și a firmelor de a scrie proiecte eligibile. Regiunea București-Ilfov, deși cea mai dezvoltată din țară, se confruntă cu un paradox: administrațiile locale au bugete proprii limitate pentru investiții majore și depind critic de acești bani europeni. În plus, se confruntă cu lipsa specialiștilor care să scrie proiecte.
