Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 3 April 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEvenimentMain

Sectorul 3 a rămas fără primar. DNA i-a interzis lui Robert Negoiță să-și exercite funcția. Cauțiune stabilită la 800.000 de lei

381
Negoiță să-și exercite funcția
Foto: Inquam Photos / George Călin

Sectorul 3 a rămas fără primar, după ce DNA i-a interzis, joi seara, lui Robert Negoiță să-și exercite funcția pe perioada controlului judiciar. Procurorii anticorupție i-au impus și o cauțiune de 800.000 de lei pentru a-l lăsa să plece acasă, după șase ore de audieri.

UPDATE: Lucrări ilegale la 11 străzi din Sectorul 3

Procurorii DNA îl acuză pe Robert Negoiță că, în perioada 2017-2025, a dispus efectuare de lucrări ilegale pentru 11 străzi din Sectorul 3.

În această speță sunt implicați și angajați din Primăria Sectorului 3, precum și societăți comerciale controlate de familia Negoiță, motiv pentru care procurorii au dispus urmărirea penală față de alte cinci persoane.

CITEȘTE ȘI: De ce i-a interzis DNA lui Negoiță să fie primar: Ar fi încălcat legea la asfaltarea a 11 străzi


UPDATE: Cine preia conducerea Primăriei Sectorului 3, cât timp Negoiță nu poate să-și exercite funcția

Pe durata suspendării primarului, atribuțiile sale sunt preluate de unul dintre viceprimari.

Astfel, conducerea Primăriei Sectorului 3 va fi preluată temporar de Adrian Cocoș, colegul de partid al lui Robert Negoiță, potrivit unei hotărâri de Consiliu Local din februarie 2025.

CITEȘTE ȘI: Cine este viceprimarul care îl va înlocui pe Negoiță la Primăria Sectorului 3: a picat bacul cu nota 2 la Matematică

Adrian Cocoș și-a început cariera politică în 2020, când a devenit consilier local al Sectorului 3 din partea Partidului București 2020, formațiune înființată de Robert Negoiță după ce acesta din urmă s-a supărat pe PSD.


UPDATE: Robert Negoiţă, la a doua suspendare din funcţie

Tot din acest motiv, a fost și supendat pentru prima dată din funcție de primar, după cum a explicat Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: Robert Negoiță, „interzis” în primărie pentru a doua oară în ultimii ani. De ce i-a fost sigilat biroul în 2020


11 percheziții acasă la Robert Negoiță și la Primăria Sectorului 3

Primarul Robert Negoiță este acuzat de procurori de abuz în serviciu, în legătură cu mai multe drumuri asfaltate în Sectorul 3 fără documente legale. Printre acestea și un drum pentru fratele său, Ionuț Negoiță, dezvoltator imobiliar.

Interzicerea de către DNA a exercitării funcției de Primar în dosarul Robert Negoiță, pe perioada derulării controlului judiciar – se datorează complexității speței DNA care are legătură cu atribuțiile de primar ale lui Negoiță și implicării persoanelor din interiorul Primăriei Sector 3 în caz, notează Mediafax.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.

Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale”, arăta DNA joi dimineață.

Procurorii anticorupție au efectuat percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Ulterior, Robert Negoiță a fost adus la audieri la DNA, care au durat până seara.

CITEȘTE ȘI: OFICIAL | DNA face percheziții la Primăria Sectorului 3, în cazul drumului construit de Robert Negoiță pentru fratelui său

Negoiță nu mai poate să-și exercite funcția prin care l-a ajutat pe fratele său

După ce procurorii DNA au descins la Primăria Sectorului 3, Robert Negoiță a organizat o conferință de presă pentru a răspunde acuzațiilor. Edilul a susținut că nu i-a făcut un favor fratelui său, ci dimpotrivă, „un deserviciu”, întrucât nu i-a plătit despăgubiri.

„Nu, i-am construit niciodată nimic, cu bani publici, fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din Sectorul 3.

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri Locale

Proprietarului i-am făcut un deserviciu, de aceea legea prevede să plătești despăgubiri. Faptul că noi nu am plătit niciun fel de contravaloare, îl încurcă foarte tare, nu am plătit despăgubiri.”, a declarat Robert Negoiță.

Totodată, social-democratul susține că a fost nevoit să construiască ilegal mai multe drumuri, din cauza Primăriei Generale, care i-ar fi blocat documentațiile.

CITEȘTE ȘI: Robert Negoiță, despre drumul construit pe terenul fratelui său: „Îl încurcă, i-am făcut un deserviciu”

Ce investighează DNA

Procurorii anticorupție investighează modul cum instituția condusă de Robert Negoiță construcția unui drum, pe un teren privat care aparține fratelui său, Ionuț Negpiță, dezvoltator imobiliar.

Situația a fost dezvăluită în vara anului trecut de către Recorder.

Drumul construit cu utilajele, oamenii și materialele primăriei ar fi trebuit să aibă la bază un proiect trecut prin Consiliul Local al Sectorului 3, iar în proiect ar fi trebuit să figureze suma investită.

Primarul nu s-a mai încurcat în astfel de detalii, ci doar a dat ordin să se facă. Șoseaua s-a făcut în câteva zile, a fost finanțată din bani publici, dar nu se știe cât a costat și nu-i aparține primăriei.

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri Locale

Investiția nu putea fi aprobată în Consiliul Local pentru că primăria nu avea dreptul legal să construiască drumul pe un teren care nu este trecut în domeniul public. Nici acest lucru nu a contat, iar strada făcută din banii contribuabililor îi aparține astfel afaceristului Ionuț Negoiță, pentru că se află pe terenul său.

Primarul Robert Negoiță ne-a declarat nonșalant că a construit drumul pentru că era nevoie de el, iar când i-am atras atenția că felul în care a procedat este ilegal, ne-a răspuns cât se poate de relaxat: ‘Aveți dreptate’”, arăta Recorder în ancheta publicată în 20 august 2025.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.