Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, începe anul 2026 cu un paradox financiar. Pe de o parte, administrația locală a raportat un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei rămas din anul precedent, bani necheltuiți, pe care se grăbește să îl deblocheze.
Pe de altă parte, Consiliul Local se pregătește să voteze dublarea unui credit bancar contractat toamna trecută, ridicând datoria publică a sectorului la 200 de milioane de lei.
Totul se întâmplă pe fondul unui conflict deschis între edilul de sector și primarul general, Ciprian Ciucu, care acuză „scheme măsluite” în împărțirea banilor Bucureștiului.
Administrația de la Sectorul 4 a pus pe masa consilierilor locali, pentru ședința ordinară de la finalul acestei luni, două proiecte de hotărâre care creionează o situație financiară paradoxală a începutului de an 2026.
În timp ce aparatul primarului raportează un excedent bugetar, aceeași instituție recunoaște în documentele oficiale că fondurile europene nerambursabile nu acoperă facturile pentru reabilitarea blocurilor și a școlilor, arată două proiecte de hotărâre analizate de Buletin de București.
Gaura de finanțare a dus la nevoia „urgentă” de a dubla un împrumut la Exim Banca Românească, care va îndatora sectorul pe următorii 20 de ani.
Primăria Sectorului 4, un paradox bugetar: cu bani necheltuiți, ia credite
În timp ce se pregătește să semneze pentru zeci de milioane de euro datorie suplimentară, Primăria Sectorului 4 a identificat un excedent bugetar de 9.740.014 lei rămas de la finalul anului 2025. Banii provin din bugetul local și au rămas necheltuiți după încheierea exercițiului financiar.
Administrația locală motivează deblocarea acestor bani prin nevoia urgentă de a plăti facturile aferente proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Raportul menționează explicit riscul blocării proiectelor europene.
Asta în contextul în care, în octombrie 2025, Consiliul Local Sector 4 aproba contractarea unei finanțări rambursabile de 100 de milioane de lei. În prezent, la nici două luni distanță, la sfârșitul lunii ianuarie, primarul Daniel Băluță cerea modificarea hotărârii inițiale și suplimentarea sumei împrumutate până la pragul de 200 de milioane de lei, printr-un proiect de hotărâre trimis spre votul consilierilor locali.
Deși administrația locală a obținut granturi europene în valoare de peste 864 de milioane de lei, costul total al lucrărilor pentru reabilitarea blocurilor și modernizarea școlilor a explodat.
Diferența trebuie acoperită din bugetul local sau din alte surse. Cum bugetul propriu nu suportă o asemenea presiune, soluția găsită a fost îndatorarea instituției.
Direcția Economică susține în documentul consultat de Buletin de București că, pentru moment, este nevoie de o sumă suplimentară de aproximativ 300 de milioane de lei, iar acest nou împrumut de 100 de milioane reprezintă doar „o primă etapă”.
Bani necheltuiți pentru reabilitări termice și școli
Concret, lista investițiilor care s-au scumpit pe parcurs include extinderea infrastructurii educaționale și anveloparea blocurilor. Trei unități de învățământ sunt vizate direct de creșterea costurilor. Pentru Școala Gimnazială Avram Iancu, investiția totală este de 35,2 milioane de lei. La Școala Gimnazială nr. 190, costurile urcă la 94 de milioane de lei, din care 14,5 milioane vor fi acoperite din credit.
Situația este similară și la Școala nr. 194, unde lucrările sunt estimate la 43,6 milioane de lei. Totuși, „grosul” banilor se duce către reabilitarea termică a blocurilor.
Documentele arată că indicatorii tehnico-economici pentru aceste lucrări au fost actualizați în urmă cu câteva luni, în vara anului 2025.
Gradul de îndatorare va atinge vârful în următorul deceniu
Raportul de specialitate care însoțește proiectul de hotărâre prezintă un scenariu financiar sumbru, numit de funcționari „scenariu pesimist”. Împrumutul va avea o perioadă de grație de până la 4 ani și o maturitate de 20 de ani.
Calculul gradului de îndatorare al Sectorului 4, bazat pe veniturile din ultimii trei ani, arată că vârful de plată va fi atins în anii 2031 și 2033, când datoria publică locale va ajunge la 28% din venituri.
Ciucu vs. Băluță pe bugetul Capitalei
Decizia de îndatorare a Sectorului 4 vine într-un moment de tensiune maximă între Daniel Băluță și Primarul General, Ciprian Ciucu, foști contracanditați în campania pentru PMB și colegi de coaliție de guvernare, după cum BdB a scris aici.
Edilul Capitalei l-a acuzat recent pe Băluță că este „direct responsabil” pentru situația precară a bugetului general al Bucureștiului.
Ciprian Ciucu a afirmat că problemele actuale sunt cauzate de „schemele gândite” de Băluță pe vremea când acesta avea influență directă la nivelul guvernului, scheme prin care bugetul PMB ar fi fost direcționat disproporționat către sectoare.
„Știu că se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe și inventate”, a declarat Ciucu.
În replică, Daniel Băluță, care este și președintele PSD București, a catalogat administrația lui Ciucu drept una marcată de „amatorism și incapacitate”,și a criticat intenția Primăriei Generale de a majora prețul biletelor STB.
