Datele privind starea sistemului de termoficare arată o situație critică „palpabilă” nu doar în apartamente, ci și în tabelele tehnice. Mii de imobile din Capitală figurează, în premieră, cu sincope în alimentarea cu agent termic nu din cauza unor avarii „tradiționale”, ci sub eticheta „debit insuficient pentru livrare apă caldă și încălzire” pe magistralele CET Sud.
Situația este valabilă pentru Sectoarele 2, 3 și 4, și indică o problemă sistemică cu privire la presiunea de pe aceste magistrale. Asta în condițiile în care, în perioade de ger, debitul trebuie mărit prin rețeaua aflată în proces de reabilitare.
Termenul estimat pentru revenirea la parametri normali este vineri, 16 ianuarie 2026, ora 23:30. Cel mai probabil, data a fost calculată în funcție de prognoza meteo, care arată o încălzire a vremii în următoarele zile.
O analiză a listei imobilelor afectate arată o proporție covârșitoare a problemelor de debit în detrimentul lucrărilor de mentenanță sau a spărturilor clasice.
Un calcul jurnalistic arată că peste 85% dintre punctele termice care nu furnizează agent termic în parametri au drept cauză rețeaua primară care nu susține presiunea necesară în condiții de ger aspru.

Practic, apa fierbinte pleacă din termocentrale, dar se pierde în pământ înainte de a ajunge în cartiere, la punctele unde se face transferul termic către calorifere și dușuri. Debitul rămas de apă caldă este astfel insuficient, în special la etajele superioare sau la capetele de coloană.
Această realitate din teren confirmă datele furnizate de ELCEN. În lipsa investiților de modernizare, termocentralele funcționează deja într-un regim de avarie forțată, după ce compania controlată de Guvern a anunțat că introduce în sistem un adaos de apă de peste 2.200 de tone pe oră, cu 300 de tone peste limita de siguranță a instalațiilor.
CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei despre încălzirea în București: „Sistemul va funcționa. Dar, în regim de avarie”
Colaps hidraulic pe magistralele CET Sud
Datele de funcționare indică o „paralizie termică” în partea de est a orașului. În Sectorul 2, „debitul insuficient” este cauza principală pentru lipsa căldurii în zeci de puncte termice.
Sunt afectate masiv zonele Colentina(străzile Mașina de Pâine, Șoseaua Colentina, Doamna Ghica), Pantelimon și Fundeni. Puncte termice mari, precum cele din zona Șoselei Iancului sau Delfinului, nu primesc volumul necesar de apă pentru a alimenta blocurile arondate.
Situația este similară în Sectorul 3, unde deficitul hidraulic furnizat de magistralele sudice a scos din parametri sute de imobile. Cartierele Titan, Balta Albă, zona Bulevardului Nicolae Grigorescu și Camil Ressu sunt marcate cu galben de această problemă.
Lista continuă cu perimetrele Dristor, Vitan și Calea Călărași, unde blocurile rămân reci deși nu există echipe de intervenție în teren pentru avarii, ci doar o așteptare a echilibrării sistemului. Inclusiv instituții publice și imobile din zona Unirii sunt afectate de această lipsă de presiune.
Sectorul 4 și 5, victime colaterale ale magistralei Sud
Undă de șoc a „paraliziei termice” se resimte puternic și în Sectorul 4. Cartierele Tineretului și Văcărești au zeci de asociații de proprietari care nu primesc agent termic.
Punctele termice din zona Bulevardului Tineretului, Calea Văcărești și strada Piscului figurează în aplicația Termoenergetica cu același diagnostic de „debit insuficient”.
În Sectorul 5, problemele mari sunt în zona Pieței Națiunile Unite și Calea 13 Septembrie.
Spre deosebire de aceste sectoare, în Sectorul 1 (Bucureștii Noi, zona Dridu), disfuncționalitățile apar momentan sub forma unor „manevre de echilibrare hidraulică”, o altă formulare tehnică ce maschează încercarea Termoenergetica de a redirecționa puținul agent termic disponibil către zonele critice.
Încă trei zile de ger în apartamente
Prognoza de remediere anunțată, pe 16 ianuarie, coincide cu perioada în care Capitala iese de sub incidența unor temperaturi extrem de scăzute, cu minime nocturne ce ating -13 grade Celsius. În aceste condiții de ger, cererea de energie termică crește exponențial și trebuie compensată prin mărirea presiunii, lucru ce crește cantitatea apei de adaos.
Pe lângă riscul de noi avarii, orice suplimentare a debitului peste nivelul actual de 2.225 tone/oră ar periclita, potrivit reprezentaților companiei, instalațiile de tratare chimică și cazanele ELCEN.
CITEȘTE ȘI Ministrul Energiei despre încălzirea în București: „Sistemul va funcționa. Dar, în regim de avarie”