Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 27 February 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEveniment

Aerul din Capitală, poluat în cele mai multe zone. Gerul și sistemele de încălzire au ridicat nivelul de particule toxice

272
Aerul din Capitală
Foto_INQUAM_Photos_Malina_Norocea

Aerul din Capitală este poluat, duminică dimineață în cele mai multe zone din oraș, potrivit datelor colectate de platforma Airlive. Platforma uRAD Monitor arată, de asemenea, niveluri ridicate ale particulelor periculoase pentru sănătate.

Asttfel, cele mai multe depășiri sunt pentru PM 2,5., particule care pătrund adânc în plămâni și trec în fluxul sanguin și cauzează inflamații sistemice agravând afecțiunile cardio-respiratorii.

Niveluri ridicate sunt în zonele Colentina, unde PM 2,5 este la 31 ug/m3, Obor, 27ug/m3, Piața Unirii, 26 ug/m3, Dudești, 25 ug/m3, Berceni, 27 ug/m3.

Cel mai ridicat nivel era, duminică dimineață, în zona Liceului Cervantesc, 53 ug/m3.

Depășiri în conta de atenție sunt și în zonele Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă.

Aerul din Capitală
Aerul din Capitală, poluat duminică dimineață. Captură Airlive

Pe de altă parte, nivelul particulelor PM 10 este în cote normale. Toți senzorii sunt pe verde la acest parametru, potrivit Airlive.

Aerul din Capitală
Aerul din Capitală, poluat duminică dimineață. Captură uRAD Monitor

Nivelul PM2.5 se referă la concentrația de particule fine în aer, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, care sunt periculoase pentru sănătate, iar valorile se măsoară în micrograme pe metru cub (ug/m3).

PM10 și PM2.5 provin adesea din surse diferite de emisii și au compoziții chimice diferite. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior.

PM10 include, de asemenea, praful de pe șantierele de construcții, gropile de gunoi și agricultură, poate apărea în urma incendiilor și a arderii periilor/deșeurilor, din surse industriale, din praful suflat de vânt pe terenurile deschise, din polen sau fragmente de bacterii. (sursa: Stratos)

CITEȘTE ȘI: Harta aerului, înroșită de artificii. Poluarea din Capitală a crescut de 60 de ori în noaptea de Revelion

Aerul din Capitală, mai poluat iarna

Încălzirea rezidenţială cauzează 70% din poluarea aerului din București, pe timpul iernii, potrivit raportului AerArs lansat de Centrul pentru politici durabile Ecopolis.

Circa 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu foc în România, dintre care aproximativ 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, se arată în raportul AerArs, care citează o estimare a Asociației Energia Inteligentă.

Sobele pe cărbune emit cele mai mari cantități de poluanți. Deși au o eficiență scăzută, acest tip de încălzire este încă este des folosit, din cauza costurilor mici.

Acestea sunt urmate de cele pe lemne, în timp ce încălzirea cea mai eficientă și puțin poluantă este cea bazată pe surse regenerabile.

Cele mai afectate sunt zonele periferice, unde există cartiere de case care folosesc diferiți combustibili solizi, chiar și deșeuri.

Costurile poluării. Peste 29.000 morţi premature

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru 7 milioane de morți premature pe an. Cei mai afectaţi sunt copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice vulnerabile la poluare.

În cazul României, poluarea aerului cauzează peste 29.000 de morți premature în fiecare an, conform celui mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului, citat de Raportul AerArs.

În Capitală, costurile de sănătate provocate de poluarea aerului sunt aproape cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro, după Londra.

De altfel, și un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice, prezentat în octombrie 2023, a scos la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, după cum Buletin de București a arătat aici.

CITEȘTE ȘI: Sector 6 | Scenă multifuncțională în Parcul Crângași, de 11 metri înălțime. Contractul ajunge la aproape 1,5 milioane de euro

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

Intrare gratuită la Muzeul Antipa, pentru femei, de Mărțișor | FOTO: Muzeul Antipa (Felix Vâjiac)
ArticoleCulturăȘtiri

Intrare gratuită la Muzeul Antipa, pentru femei, de Mărțișor

Doamnele și domnișoarele vor putea vizita Muzeul Național „Grigorie Antipa” gratuit, duminică,...

„Beidermann și incendiatorii”, săptămâna viitoare, pe scena Aulei Magna de la Politehnica | FOTO: (ilustrativ) UPB
ArticoleCulturăȘtiri

„Beidermann și incendiatorii”, săptămâna viitoare, pe scena Aulei Magna de la Politehnica

Săptămâna viitoarea duce o nouă piesă de teatru pe scena Aulei Magna...