În 2020, sistemul de sănătate din România a intrat în lumina reflectoarelor. Nu e prima dată când se întâmplă, însă pandemia de COVID-19 a pus o presiune în plus pe un sistem deja problematic. Dacă până acum se discuta despre corupție, lipsă de personal și jocuri politice, noul coronavirus a adăugat pe listă alte noi probleme grave: personalul medical nu e testat de COVID-19, pacienții sunt înghesuiți în saloane nedezinfectate, măștile, mănușile și combinezoanele lipsesc cu desăvârșire ori sunt ținute sub cheie.
Toate aceste lucruri ies acum la suprafață. Jurnaliștii Buletin de București au început să investigheze mai multe raportări făcute de cadre medicale prin aplicația De Gardă, o platformă care facilitează comunicarea dintre potențiali avertizori de integritate din sistem și jurnaliști de investigație. Funky Citizens, ONG-ul sub care activează Buletin de București, a lansat aplicația și colaborează cu noi pentru a scoate adevărul la iveală și a prezenta pacienților și cititorilor realitatea din spitalele românești.
„Protecția și siguranța personalului, în general, nu sunt respectate… Nici de către cei care ar trebui să impună și să verifice respectarea regulilor, dar nici de către personalul care ar trebui să se protejeze contra contaminării cu COVID-19… E jale ce se întâmplă. Personalul se îmbolnăvește pe capete, și nu înțeleg de ce se ține secret… Ni se cere să facem economie la dezinfectanți, măști, halate de unică folosință etc.”
Cadru Medical
Până acum, am primit o sută de raportări în aplicația De Gardă, toate trimise sub anonimat de doctori, medici rezidenți, asistenți și infirmiere. Cea de mai sus a fost scrisă de un cadru medical de la Spitalul Colentina. Am verificat informațiile primite și am descoperit că, în timp ce personalul este nevoit să facă economie la echipamente de protecție, conducerea cumpără combinezoane și viziere la suprapreț. Spitalul Colentina ar fi putut cumpăra de trei ori mai multe combinezoane și de două ori mai multe viziere fără să dea un leu în plus, însă nu a făcut-o.
Mai mult, în timp ce avertizorii de integritate ne spun că „e jale ce se întâmplă”, o firmă de marketing plătită cu aproape trei mii de EURO lunar postează omagii la adresa Gabrielei Firea pe pagina de Facebook a Spitalului Colentina. În spate se află o prietenie apropiată între proprietara firmei și fostul director medical al spitalului.
Acesta este doar una dintre multiplele probleme pe care le-am aflat și pe care urmează să le luăm la rând și să le investigăm.
Cum funcționează aplicația?
Orice cadru medical sau personal administrativ care lucrează într-o unitate sanitară din România poate să trimită raportări despre situațiile cu care se confruntă. Totul se desfășoară sub anonimat. Jurnaliștii de investigație de la Buletin de București preiau informațiile, le verifică și merg mai departe pe firul poveștii.
În timp ce Funky Citizens pune presiune pe autorități, noi încercăm să aducem în atenția cititorilor și pacienților din România realitatea din spitalele românești.
Cadrele medicale nu sunt testate pentru COVID-19
Una dintre problemele frecvente care au fost sesizate este legată de testarea pentru COVID-19 a cadrelor medicale. Avem raportări că acest lucru nu s-ar întâmpla în spitale din București, precum Colentina, Elias, Spitalul de Urgență, dar nici în alte locuri din țară: Spitalele de Urgență și de Boli infecțioase din Galați, Spitalul de Urgență Timișoara sau centrele de permanență din Hunedoara. Utilizatorii au fost întrebați, prin aplicație, dacă sunt testați regulat:
Regulat???? Ce glumă proastă!
Un singur test de când a început pandemia, în mai.
Contacte cu pacienți covid? În fiecare gardă, Dumnezeu știe câte….
Fără echipamente esențiale, fără protecție în fața virusului
Lipsa echipamentelor și consumabilelor medicale din spitale e o problemă veche în România. Consecințele ei se văd tot mai puternic în pandemie: cadrele medicale sunt nevoite să facă economie la materialele de protecție și să se expună virusului. Un sistem deja suprasolicitat rămâne cu mai puțină forță de lucru de la o zi la alta și riscă să nu mai facă față valului de pacienți.
Buletin de București a dezvăluit în iunie cum angajaților de la Spitalul Bagdasar li s-a cerut să consume mai puține materiale pentru ca mai apoi, când a izbucnit focarul de COVID, să fie acuzați de conducere că nu au purtat corespunzător echipamentele de protecție.
La aproape un an după începerea pandemiei, ni s-a transmis că la Spitalul de Urgență București lipsesc vizierele, la Spitalul Colentina se cere economie la dezinfectanți, măști și halate, la Spitalul de Urgență Timișoara nu există branule, iar la Spitalul de Urgență Sibiu personalul e somat dacă folosește prea multe mănuși sterile suficiente.
„În sala de operații trebuie să folosim mănuși cu 3 numere mai mari pentru că doar din alea sunt.”
Cadru medical de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
Echipamentele lipsesc, sunt insuficiente, ținute sub cheie sau pur și simplu de proastă calitate în cel puțin alte 29 de spitale, conform raportărilor primite prin aplicația De Gardă.
Buletin de București a început deja să investigheze achizițiile publice și să arate cititorilor unde dispar banii publici și cum sunt ei cheltuiți.
Personal medical la risc, fără stimulente și suprasolicitat
În timp ce spitalele se aglomerează, cadrele medicale sunt nevoite să lucreze peste program, în condiții grele de muncă. La final de mai, Ordonanța de Urgență nr. 43 stipula că toate categoriile de personal implicate în lupta cu pandemia COVID-19 vor fi recompensate cu un stimulent de risc de 2.500 de lei. Jumătate de an mai târziu, mai multe cadre medicale ne-au semnalat că nu au primit niciun stimulent.
Există și cazuri unde nici măcar salariile nu ajung la timp, precum la Centrul Rezidențial Sfânta Teodora din Capitală. Mai multe infirmiere și asistente ne-au spus că nu și-au primit salariile din octombrie și că beneficiarii rămân des fără consumabile medicale. Dacă până acum infirmierele cumpărau din propriul buzunar pansamente, luna sărbătorilor le-a prins fără bani și fără speranță.
Neajunsurile le simt cel mai tare pacienții. Viorel Doboș, beneficiar din Centrul Sf. Teodora, suferă de insuficiență venoasă cronică și are nevoie să fie pansat în fiecare zi. În realitate el se trezește fără să știe dacă va avea sau nu pansamente pentru că plasa lui de siguranță, personalul medical, nu își mai permite să cumpere consumabile medicale din banii lor. Deși ar trebui să le primească gratuit de la conducere, deseori acest lucru nu se întâmplă.
Avem multe sesizări privind faptul că personalul lucrează ture lungi, uneori fără să fie plătit sau fiind plătit insuficient. Lista spitalelor pentru care avem astfel de raportări este lungă: Spitalul Cantacuzino, Institutul Hociota, Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, Spitalul Dan Theodorescu Bucuresti, Spitalul Clinic de Boli Infectioase Timisoara, Aurel Tulbure Fagaras, SCJU Târgu Mureș, Spitalul Odorheiu Secuiesc, Institutul Inimii Cluj Napoca.
Pacienți înghesuiți, spitale pline
La finalul lui noiembrie, când cazurile de coronavirus creșteau îngrijorător, am aflat dintr-o sesizare De Gardă că la Institutul Matei Balș, spital COVID-19, camera de gardă găzduiește în mod obișnuit 25-30 de pacienți aflați în terapie cu oxigen, majoritatea pe butelii, foarte gravi, care nu au loc pentru a fi internați pe secție. Unii stau în aceste condiții chiar și cinci zile la grămadă, inclusiv pe coridor, acolo unde se află și pacienții veniți doar pentru evaluare.
Jurnaliștii Buletin de București au scris deja despre lipsa investițiilor: în ultimii 4 ani, între 0,5 și 4,88% din veniturile institutului Matei Bals au fost folosite pentru investiții. În ultimii patru ani, singura construcție de la zero a fost un lift exterior, care a costat 252.000 de lei.
La 250 km de Capitală, Spitalul de Urgență din Galați se confruntă cu o lipsă acută de spațiu. Ni s-a raportat că nici la containere nu mai este loc: „Am lăsat 17 pozitivi acolo fiecare cu problema lui… 3 pe oxigen și restu vai de capul lor.. Fără mâncare… apa e de la o firmă… Jale, sunt toate spitalele pline.”
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca problemele sunt similare – pacienții COVID pozitiv sunt înghesuiți în secția ATI, unde se pun extra paturi. Instalația electrică este suprasolicitată, la fel și cea de oxigen. Riscul unui incendiu este foarte mare, ne-a scris un cadru medical.
Instalații problematice, o amenințare la siguranța pacienților
Problemele legate de instalațiile de oxigen și infrastructura pentru bolnavi critic de COVID-19 sunt recurente. Cineva a sesizat că la Spitalul Universitar de Urgență din București a avut loc un incident legat de scăderea presiunii de oxigen pe aripa unde sunt internați pacienți cu forme severe de SARS-CoV2 care nu mai au loc în ATI. Această fluctuare a presiunii a cauzat dezechilibrul respirator a minim 2 pacienți.
La Spitalul Municipal din Lugoj a fost semnalată o problemă care există și în alte orașe din vestul țării – stația de oxigen nu face față la nivelul solicitat. Raportul primit ne arată că „presiunea a ajuns și la 1 bar în instalație. Pentru ventilatoare este necesar cel puțin 2.6 bari. Problema există de două săptămâni cel puțin, fără rezolvare la orizont.”
La Galați lucrurile sunt la fel de dramatice. Nu au stație de oxigen și sunt folosite butelii de oxigen din ce în ce mai mari, care epuizează fizic asistentele medicale care sunt nevoite să le care.
„Lucrăm ca în epoca de piatră cu aceste butelii. Sunt adevărate bombe.”
Lipsa personalului – o problemă veche și aproape uniform distribuită
Pandemia a scos în evidență o problemă veche din România: lipsa personalului sanitar. În aplicația De Gardă a fost semnalată această chestiune, cu accent pe asistenții medicali insuficienți în spitale precum: Filantropia Bucureşti, Institutul Național de Boli Infecțioase prof. dr. Matei Balș (București), Spital Municipal Râmnicu Sărat, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul de Boli Infecțioase Galați, Spitalul Municipal Aiud.
„Pe timp de noapte 1 infirmiera la 48 paturi, pe timp de zi 2 infirmiere la 48 paturi. Ne ocupam de toate zonele atat de ciratenie si ingrijirea personala a pacientilor cu COVID unii dintre ei fiind nedeplasabili sau supraponderali care necesita efort fizic si timp pt manevra unor tehnici uzuale si neaparat care se fac in 2 persoane.”
relatează un cadru medical pe De Gardă
De asemenea, din raportări reiese că unii manageri de spital preferă să detașeze din oamenii și asa puțini, decât să angajeze personal calificat. Asta duce la faptul că aceștia ajung să lucreze în condiții cu grad ridicat de infectare, doar pe salariul din contract.
Mai mult, apar probleme inclusiv cu personalul administrativ. La o cameră de gardă dintr-un centru de Covid-19 nu exista registrator din luna mai, așa că înregistrarea pacienților și alte activități administrative sunt făcute tot de medicul și asistentul care este în tură, pierzând astfel din timpul ce ar trebui dedicat pacienților.
Corupție și umilire
Corupția și jocurile politice sunt, chiar și pe timp de pandemie, o practică frecventă în spitalele din România. Mulți directori și manageri au beneficiat de unda verde la achiziții pentru a atribui contracte unor firme preferate. Un exemplu este Spitalul Județean Ilfov, acolo unde o societate specializată în autoturisme care îl are în spate pe milionarul Dan Tătoiu a furnizat combinezoane la preț triplu fața de media pieței.
Medicii și asistenții medicale se declară nemulțumiți de lipsa de investiții și corupția care a pus stăpânire pe sistemul medical în ultimii ani. O problemă și mai prezentă este numirea politică a directorilor de spital sau faptul că unii dintre aceștia își folosesc poziția pentru a avea câștiguri necuvenite.
Pe aplicația De Gardă au fost semnalate cazuri de incompetență, de comportament umilitor și abuziv al unora dintre acești directori, dar și un du-te vino cu numirile șefilor de secții, inclusiv la Institutul Matei Balș, la secția de Terapie Intensivă Adulți. Toate acestea urmează să fie investigate de Buletin de București și prezentate public.
Problemele pe care aplicația De Gardă a reușit să le scoată la suprafață sunt multiple, fie că vorbim de cele cauzate de apariția pandemiei sau de probleme vechi cu care ne confruntăm de ani de zile. Jurnaliștii de investigație de la Buletin de București urmează să analizeze, pe rând, raportările din aplicație și să meargă mai departe pe firul poveștii. În același timp, atunci când este cazul, Funky Citizens va pune presiune pe autorități pentru a rezolva mai rapid problemele.
Comments are closed.