În 2025 educația a jucat un rol important pe agenda publică din România. Începutul de an a venit cu reforme și modificări promițătoare, însă avântul nu s-a menținut până la final. Marcat de protestele elevilor și studenților, 2025 a fost anul în care guvernanții au aplicat eticheta austerității și pe acest domeniu. Bursele elevilor au fost tăiate peste noapte, iar studenții au fost trimiși după locuri de muncă part-time.
Demisia ministrului Daniel David, anunțată cu două zile înainte de Crăciun, a semănat și mai multă incertitudine în rândul elevilor, studenților și profesorilor din țară. Totuși, au fost și momente care, mai degrabă în ciuda noilor măsuri, aduc speranță la final de an.
Olimpicii, fără burse peste noapte
Unul dintre cele mai mari scandaluri din Educația anului 2025 rămâne rectificarea bugetară care a lovit direct în bursele elevilor și studenților din țară.
Concret, propunerile guvernanților de la început de an prevedeau tăierea burselor tehnologice și cele dedicate elevilor olimpici, astfel încât să rămână valabile doar bursele sociale și cele de merit. Totodată, pentru bursa de merit s-a propus și modificarea criteriului pentru a fi acordate elevilor cu medii de cel puțin 9, în limita a 15% din totalul elevilor dintr-o clasă.
Nemulțumiți de pachetul bugetar acceptat de Ministerul Educației, elevii și studenții au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirile.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) alături de Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR) a organizat în repetate rânduri proteste și marșuri către Palatul Victoria, actual sediu al Guvernului.
Participanții au prezentat mai multe mesaje de impact în fața clădirii executivului precum: „Nu din burse faceţi averi!”, „Nu suntem cheltuieli, suntem investiţii” şi „Mă mai întrebi de ce vreau să plec din ţară?”.
În contrast cu mesajul transmis de elevi și studenți, măsura reducerii fondului de burse a venit la începutul anului școlar 2025-2026 așa că mai mulți olimpici la concursurile și olimpiadele naționale au rămas fără sprijinul în cuantum de 700 de lei pe lună.
Acțiunile au continuat și din partea profesorilor care au ieșit în stradă chiar în prima zi de școală împotriva acelorași măsuri.
Pulsul unuia dintre cel mai mare protest împotriva măsurilor de austeritate a fost surprins chiar de la firul ierbii anul acesta în opinia cu titlul „Sunt elev și guvernul vrea să-mi taie bursa de olimpic. Cum am strigat „cu poftă” pentru drepturile mele, la primul meu protest”.
Planuri cadru și programe noi pentru liceu
Anul care se încheie este cel în care s-au schimbat planurile cadru și programele pentru liceu după ce, în liceele din Capitală și din țară elevii învață după manuale și programe mai vechi de 15 ani.
La începutul lui 2025, Buletin de București a stat de vorbă cu Marian Staș despre noile planuri. Atunci, acesta a afirmat despre proiectele ministerului că „aceste planuri materializează cea mai importantă competență a copiilor de azi, deși o materializează prost. Vorbim despre elevi care pot învăța să facă alegeri ce vor avea repercusiuni în viitor.”
Proiectele pentru Limba Română au fost sursele mai multor nemulțumiri după ce a ieșit la iveală faptul că planul ar urma să cultive stereotipurile și prejudecățile antisemite, xenofobe, rasiste.
Aceeași materie a stârnit controverse și în privința examenului de bacalaureat întrucât Nechifor Crainic, ministrul propagandei în regimul legionar al mareșalului Antonescu a fost introdus în variantele de rezervă.
„Gratuitatea” lui Băluță
În toamna lui 2020, după ce învățământul din Capitală își revenea la ritmul normal, postpandemic, pe agenda primarului Sectorului 4 Daniel Băluță a apărut un nou eveniment: inaugurarea bazinului de înot semiolimpic din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 190, la mai bine de un an după începerea lucrărilor.
Promisiunea s-a regăsit parțial în comunicatul ulterior al primăriei, unde „gratuitatea absolută” a devenit „gratuitate în timpul orelor de curs”. Mai exact, elevii Școlii nr. 190 și elevii de la alte școli din Sectorul 4 vor putea înota gratuit în timpul orelor de sport, care de regulă sunt de două ori pe săptămână.
În urma verificărilor din teren realizate anul acesta, reporterii Buletin de București au descoperit că accesul liber al elevilor din Sectorul 4 există în limita a patru ședințe consecutive de 50 de minute pe întreg anul școlar. În restul timpului, bazinul este exploatat de un club sportiv, care și-a impus tarife proprii.
Tarifele sunt tipărite pe o foaie A4 pusă într-o mapă transparentă și lipită cu scotch pe o bancă la intrarea în bazin. Sumele care trebuie plătite diferă de la un tip de antrenament la altul. Cel mai ridicat fiind cel de 1.300 de lei pentru 12 ședințe de recuperare.
Trei luni mai târziu, reporterul Buletin de București s-a întors la bazinul de înot al Școlii nr. 190 din Sectorul 4 cu aceeași curiozitate: dacă poate beneficia gratuit de un bun făcut din bani publici.
I s-a răspuns că „începând cu 8 septembrie sunt niște cursuri pe care le stabilim noi, 4 ședințe consecutive, pe an”.
Cât despre înotul „la liber” pentru liceenii majori, de această dată ni s-a transmis că accesul nu este posibil în cadrul sesiunii gratuite anuale, care s-a terminat odată cu finalizarea cursurilor.
Întrebați din nou despre durata unei astfel de ședințe de înot reporterului i-a fost transmis că sesiunea gratuită „a intrat la apă”. Mai precis, a scăzut de la 55, la 50 de minute.
Citește integral investigația „Gratuitatea” lui Băluță. Cum s-a transformat un bazin unde elevii din Sectorul 4 ar fi trebuit să înoate pe gratis în afacerea aparatului de partid din PSD, realizată de jurnaliștii BdB Florin Râșteiu și Alexandru Stan, aici.
Școală în interes de familie, Robert Negoiță a construit, din bani publici, o școală lângă complexul rezidențial al fratelui său
Primarul Robert Negoiță a inaugurat la începutul acestui an școlar ceea ce el a numit „singura școală construită de la zero în București după Revoluție”. În realitate, un corp situat pe strada Victor Brauner, care aparține de Școala Gimnazială nr. 149.
Noua unitate de învățământ este situată la câteva sute de metri de o parte din imperiul imobiliar construit de fratele primarului Sectorului 3 sub numele de „Hils Brauner”.
Un experiment video realizat de reporterii Buletin de București arată că distanța între poarta de intrare în noua școală și bariera complexului rezidențial Hils Brauner poate fi parcursă în doar un minut cu mașina.
Mai mult, un document ajuns în posesia reporterilor Buletin de București arată că drumul pe care se face accesul în noua școală se află în domeniul privat, fiind deținut de mai multe persoane și firme, printre care Edificia Star Construct SRL, controlată de Ionuț Negoiță. Întreaga stradă a fost asfaltată și amenajată de Primăria Sectorului 3 fără că terenul să fie expropriat și să se afle în proprietatea sa.
Elevii înscriși la Școala nr. 149 studiază deja în clădirea de pe Victor Brauner, deși Inspectoratul Școlar Municipal (ISMB) a transmis Buletin de București că noua clădire încă nu este autorizată.
Unitatea de învățământ de pe Victor Brauner a fost construită de Salubritate și Deszăpezire S3, una dintre companiile publice ale sectorului condus de edilul Negoiță.
Deși școala a fost ridicată din bani publici, contractul de închiriere ajuns în posesia reporterilor Buletin de București arată că Primăria Sectorului 3 va trebui să plătească o chirie lunară de 18.000 de euro către societatea care îi aparține.
Citește integral investigația „Școală în interes de familie. Robert Negoiță a construit, din bani publici, o școală lângă complexul rezidențial al fratelui său. Deși Primăria Sector 3 a plătit pentru construcție, va plăti chirie lunară de 18.000 de euro pentru clădirea școlii”, realizată de jurnalistul BdB Florin Râșteiu AICI.
Generația Z și-ar fi dorit Educația Civică în liceu
2025 a fost primul an în care mulți dintre reprezentanții generației Z, încă elevi de liceu, au mers pentru prima dată la urne în Capitală. Despre momentul primului vot, tinerii de la principalele colegii din Capitală, cu care au stat de vorbă reporterii Buletin de București, au povestit că a venit la pachet cu emoții.
Christiana, mândră reprezentantă a acestei generații ne a explicat că „dacă am înțelege mai bine ce face primarul, consiliul local, ce e bugetul public, am vota mai informat și nu după vibe-ul pe care ți-l dă candidatul, ce vezi pe TikTok ori Youtube”, evidențiând astfel importanța unei materii focalizate pe administrația locală și la liceu.
„Mi-ar fi plăcut să înțeleg mai clar cine face ce, ce înseamnă consiliu local, consiliu general, buget, proiect, încă din liceu. La început de drum ar ajuta mult să știi cum funcționează un oraș, cu atât mai mult cel în care trăiești și cum poți să-ți spui punctul de vedere”, ne-a spus unul dintre liceeni.
Colegiul Basarab va fi reabilitat cu 14 milioane de euro
Clădirea monument a Colegiului Matei Basarab din București va fi refăcută cu 14 milioane de euro, s-a decis prin vot în Consiliul Local al Sectorului 3 anul acesta. Este, de fapt, o ajustare a costurilor față de o hotărâre din mai, când se stabilise un preț de aproape 20 de milioane de euro.
Este vorba de corpul A al Colegiului, o clădire care are subsol, parter și 2 etaje, cu o suprafață construită desfășurată de 6866 de metri pătrați.
Vor fi făcute:
- măsuri conexe necesare implementării proiectului
- lucrări de renovare energetică aprofundată în scopul creșterii eficienței energetice
- proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice
- alte activități care contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice
De asemenea, investiții au mai fost aprobate și în Sectorul 2 (65 mil. euro pentru 4 grădinițe), Sectorul 6 (10 milioane euro, fonduri europene, pentru Grădinița Hillary Clinton) dar și în Ilfov.
Demisie la final de an în educație
Educația încheie anul fără ministru, întrucât Daniel David a solicitat eliberarea sa din funcția de membru al Guvernului. Acesta a declarat la finalul mandatului său pe blogul personal că „A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant.”
La final,fostul ministru a ținut să critice și cel mai delicat subiect din educație: programa școlară de limba română pentru liceu, ce readuce cronicarii în studiul elevilor de clasele a IX-a.
