Buletin de București lansează seria „Corupții Capitalei”, în care trecem în revistă cazurile de mare corupție din administrația locală a Capitalei și explicăm ce fapte au fost prezentate de procurori și confirmate sau infirmate de instanțe.
Condamnat definitiv pentru corupție după aproape șapte ani de procese, fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fugit din România chiar înainte de pronunțarea sentinței.
Cazul Oprescu arată un mecanism complex de colectare a mitei din contracte publice ale Primăriei Capitalei și s-a finalizat cu o condamnare definitivă la peste zece ani de închisoare. Aceasta a fost pronunțată de Curtea de Apel București într-un complet de judecată cu opinii divergente.
CITEȘTE și episodul 2: Corupții Capitalei (II) | „Fenta Vanghelie“: Cum a ajuns să fie prescris dosarul pentru cea mai mare mită din istoria DNA
CITEȘTE episodul 3: Corupții Capitalei (III) | „Diamantul” de la 1. Daniel Tudorache a scăpat de închisoare, deși omul care i-a intermediat mita stă în pușcărie 9 ani
CITEȘTE episodul 4: Corupții Capitalei (IV): Cristian Poteraș, primarul Sectorului 6 care s-a remarcat printr-o condamnare și mai multe dosare penale
CITEȘTE episodul 5: Corupții Capitalei (V): Neculai Onțanu, general fără fapte de arme și cel mai longeviv primar al Sectorului 2, „oprit” după o condamnare pentru mită
Procesul început în 2015
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Sorin Oprescu a condus un grup infracțional organizat, de la finalul anului 2013, alături de directorul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, Bogdan Popa, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul primăriei. Șapte persoane au fost trimise în judecată în acest caz.
În septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuința din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, bani care ar fi provenit, conform DNA, din acte de corupție.
La percheziții desfășurate atunci la locuința lui, pe lângă cei 25.000 de euro, au mai fost găsite sume de bani pe care fostul primar nu le-a putut justifica în fața anchetatorilor.
Procesul a început la finalul lui 2015. Prima decizie a venit în 2019, Oprescu fiind condamnat la 5 ani și 4 luni de închisoare. Procurorii și apărarea au făcut apel la decizia instanței iar cererea a fost admisă. Curtea de Apel și-a anunțat decizia definitivă 3 ani mai târziu, când a mărit pedeapsa și l-a condamnat la 10 ani și opt luni de închisoare pentru corupție.
Decizia a venit în 13 mai 2022, când Sorin Oprescu avea 73 de ani.
El a fost condamnat pentru trei infracțiuni separate: luare de mită, constituire de grup criminal organizat și abuz în serviciu.
Cu toate astea, în octombrie, judecătorii Curții de Apel București au admis parțial cererea formulată de Sorin Oprescu și au decis reducerea pedepsei la 9 ani și 8 luni de închisoare, după ce au constatat că infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care fusese inițial condamnat, a fost dezincriminată parțial de Curtea Constituțională.
De menţionat că la instanţa de fond, Tribunalul Bucureşti, judecătorii nu au fost de acord cu scăderea pedepsei.
Condamnarea pentru acest capăt de acuzare a fost anulată. Din pedeapsa finală va fi scăzută și perioada petrecută de fostul primar în arest preventiv, între septembrie 2015 și ianuarie 2016.
„Mecanismul Oprescu” de acordare a contractelor publice
Potrivit hotărârii definitive din 13 mai 2022, mita de 25.000 de euro găsită în locuința lui Sorin Oprescu nu a fost un episod izolat, ci parte dintr-un mecanism de colectare a banilor din contracte publice derulate prin instituții ale Primăriei Capitalei.
Completul de trei judecători stabilit că Oprescu a condus un grup infracțional organizat, în care subordonați din administrație strângeau bani proveniți din fapte de corupție care ajungeau la liderul grupului, Sorin Oprescu.
Conform DNA, între 2013 și 2015, grupul condiționa acordarea contractelor publice de către primărie de plătirea unei părți din profitul brut, primarul Oprescu primind 10% din valoarea contractelor.
Procurorii au susținut că cei mai mulţi bani ar fi provenit de pe urma contractelor încheiate de societatea care administrează complexul cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoşoaia, dar şi de la Administrația Cimitirelor din Capitală.
Pe lângă cei 25.000 de euro, Curtea de Apel București a mai dispus confiscarea sumei de 137.000 euro, bani găsiți în timpul perchezițiilor pe care Oprescu nu i-a putut justifica.
Corupții Capitalei. Dosarul, soluționat în complet de divergență
Din completul de judecată au făcut parte magistrații Daniela Panioglu, Claudia Jderu și Mihai Valentin, ultimul formulând o opinie separată.
Judecătorul a considerat că Sorin Oprescu trebuie achitat pentru infracțiunile de spălare a banilor și abuz în serviciu, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
În schimb, el a propus majorarea pedepsei pentru luare de mită, de la 4 la 5 ani de închisoare, precum și condamnarea lui Oprescu la trei ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat.
În această viziune, pedepsele ar fi trebuit contopite și s-ar fi ajuns la o condamnare finală de 6 ani de închisoare, semnificativ mai mică decât cea stabilită prin decizia definitivă a instanței.
Judecătorul Mihai Valentin de la Curtea de Apel București este cel care, alături de un alt coleg de complet, l-a achitat definitiv pe fostul primar al comunei Jilava, Adrian Mladin, într-un dosar în care pe fond fusese condamnat la 8 ani de închisoare, scrie Ziare.com.
„Concediul“ prelungit în Grecia
În aceeași zi în care a fost condamnat definitiv, 13 mai 2022, presa cita informații pe surse cum că Oprescu a părăsit România în 25 aprilie 2022, prin vama Giurgiu.
Poliția l-a dat atunci în urmărire internațională și l-a adăugat pe lista persoanelor date în urmărire.
Doar cinci zile mai târziu, pe 17 mai, fostul primar general a fost prins în Atena de o echipă Enfast (European Network of Fugitive Active Search Teams), conform polițiștilor, scrie Digi24.
Autoritățile elene au refuzat extrădarea în România, pe motiv că nu i se pot asigura aici condiții decente de detenție.
Sorin Oprescu a fost eliberat pe cauțiune după ce a plătit 5.000 de euro.
În urmă cu două luni a fost reținut din nou, la Salonic, iar Ministerul român al Justiției susținea că de data aceasta va fi extrădat în România.
Totuși, Curtea de Apel din Salonic a decis în urmă cu câteva săptămâni să respingă cererea de extrădare și de această dată.
Oprescu urmează să fie judecat în Grecia într-un proces care ar trebui să înceapă în cel mult 40 de zile, potrivit informațiilor publicate de Libertatea.
Pe 4 septembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele naționale nu pot refuza automat executarea unui mandat european de arestare și nici nu pot prelua executarea pedepsei fără acordul statului emitent, mai scrie sursa citată.
Doctor, fiul unui general de Securitate, devenit primar al Capitalei din a treia încercare
Sorin Oprescu este bucureștean. S-a născut în Capitală în noiembrie 1951. Tatăl său a fost general de Securitate și membru al Serviciului D-Dezinformare din cadrul Departamentului Securității Statului.
A făcut facultatea de medicină, iar în timpul studiilor universitare a fost membru al Asociației Studenților Comuniști din România.
Înainte de 1989, a devenit medic chirurg, profesie pe care o va urma până la ieșirea la pensie, chiar și în perioada în care a fost primar al Capitalei. De asemenea, a fost și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
A condus Spitalul Universitar de Urgență București între 1994-2006 și Spitalul Elias, între 2001-2005 .
Înainte de a intra în politică, a fost consilier al Ministrului Sănătăţii, între 1993 și 1994. S-a înscris în 1995 în PDSR, devenit mai târziu PSD. Partidul era atunci condus de fostul președinte al României, Ion Iliescu.
Doi ani mai târziu, în 1997, a candidat pentru prima dată la Primăria Capitalei, dar a pierdut în fața lui Viorel Lis. A mai făcut o încercare în 2000, dar a pierdut și de această dată, în turul al doilea, în fața lui Traian Băsescu.
În turul I obținuse 41% din voturi, de aceea, ani mai târziu, Sorin Oprescu avea să acuze că a fost furat la voturi.
După cele două eșecuri la Primăria Capitalei, au mai trecut încă opt ani până să încerce din nou. Între timp, a activat ca senator de București, din partea PSD, pentru două mandate, 2000-2004 și 2004-2008.
Nu a fost singurul eșec politic al lui Sorin Oprescu din acea epocă. Cunoscut în PSD ca un apropiat al lui Ion Iliescu, a ajuns preşedinte al Organizaţiei Bucureşti al partidului, în 2006.
A candidat fără succes la şefia PSD în acelaşi an, când a pierdut în faţa lui Mircea Geoană.
