12% din numărul de vehicule electrice sunt înmatriculate în Capitală, potrivit celei mai recente versiuni a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD 2.0). Același document arată că rețeaua de stații de încărcare este deficitară.
Informația potrivit căreia rețeaua de stații de încărcare este deficitară vine în contextul în care la nivelul regiunii București-Ilfov se identifică 440 astfel de facilitați. Dintre acestea 160 se află în Ilfov, iar restul de 280 se situează în Capitală.
În Bucureşti, din punct de vedere al accesibilității cel mai bine stau zonele Tineretului, Aviației și Băneasa, în vreme ce în zone precum Cartierul Armenesc, Trapezului sau Progresul au un grad de acces mai scăzut la infrastructura de încărcare a vehiculelor.
”Cea mai accentuată concentrare a stațiilor publice și cu putere ridicată se regăsește în partea de Nord a Capitalei, aceasta fiind de altfel și cea mai dezvoltată parte a municipiului. De asemenea, cartierele de locuințe colective sunt deservite de aceste facilități, doar dacă acestea se află în imediata vecinătate a unor unități comerciale” mai arată documentul.
În ceea ce privește vehiculele electrice din Capitală, creșterea numărului este pusă pe seama tichetelor în valoare de 9.000 de lei acordate prin intermediul programului „Eco-voucher în schimbul unui autovehicul uzat”, începând cu 2018. Atunci, de această sumă au beneficiat 4.193 de locuitori care și-au putut achiziționa mașini electrice, trotinete, electronice și electrocasnice.
De asemenea, pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare, autoritățile au în vedere amplasarea a încă 40 de stații electrice în locații precum Bd. Timișoara, Lipscani, Piața Amzei, Gara de Nord ori Universitate. Lucrările vor începe după eliberarea unui aviz în acest sens.
CITEȘTE ȘI: Toate târgurile de Crăciun din București: harta interactivă și program
Problemele mari de acoperire, la graniţele Capitalei și Ilfovului
Zona Otopeni, arterele DN5(ieşirea către Giurgiu) și A1 beneficiază de o infrastructură distribuită parțial omogenă. În contrapatidă, potrivit PMUD 2.0, zona de Vest este foarte slab deservită, iar zonele de Sud și de Est ale autostrăzii A0, de centură, sunt și ele în aceeași situație.
Cel mai rău la capitolul acoperire să însă autostrada A3, care se află „în cea mai mare nevoie de stații de încarcare, având în vedere prezența numeroșilor navetiști pe direcția Ploiești – București și lipsa infrastructurii de încarcare”.
Potrivit planului, în aceeași situație precară se află și segmentul DN1 cuprins între Tâncăbești și granița cu județul Prahova, unde infrastructura lipsește cu desăvârșire. Excepție face însă zona Băneasa-Snagov Plaza, bogat vascularizată cu rețele de stații de încărcare.
