Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează, începând cu 4 decembrie 2025, o expoziție dedicată femeilor care au suferit condamnări politice în timpul regimului comunist. Proiectul, realizat în colaborare cu Fundația Academia Civică, documentează profilurile a zeci de victime, de la eleve și studente, până la femei din mediul rural care s-au opus colectivizării.
Publicul va avea acces la expoziție la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, începând cu ora 13:00. Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor organizatoare și ai asociațiilor foștilor deținuți politici, printre care Ana Blandiana și Niculina Moica.
Cifrele represiunii
Statisticile oficiale arată că, în sistemului carceral românesc din perioada 1945-1989, 5,31% dintre persoanele încarcerate pe criterii politice au fost femei. Regimul de la București nu a ținut cont de vârstă, starea de sănătate sau contextul familial în momentul aplicării pedepselor.
Mecanismul de represiune a funcționat pe două paliere distincte. Primul a vizat sentințele date de tribunalele militare, în urma unor procese de multe ori formale. Al doilea palier, mult mai arbitrar, a constat în condamnările administrative. Acestea se bazau pe liste întocmite direct de Ministerul de Interne, fără un proces propriu-zis. Mii de femei au ajuns astfel în închisori și lagăre de muncă, în condiții de detenție care încălcau drepturile fundamentale.
„Lor li se adaugă miile de femei deportate în 1945, ca etnici germani, în 1949, ca moşierese, sau în noaptea de Rusalii a anului 1951, dar şi miile de femei din Basarabia şi Nordul Bucovinei deportate în Siberia ca românce.
Expoziţia aduce în faţa publicului portretele a 71 de femei care au fost reţinute în perioada comunistă din raţiuni politice şi care au fost catalogate de regimul comunist drept „duşmani ai poporului” din cele mai variate motive: pentru că avuseseră legături cu Occidentul, fiind acuzate de „înaltă trădare”, pentru că făcuseră parte din rezistenţa anticomunistă din munţi sau pentru că se opuseseră ca pământurile să le fie confiscate în timpul procesului de colectivizare, iar unele dintre ele au devenit victime pur şi simplu pentru că erau mamele, soţiile, fiicele sau surorile unor persoane considerate periculoase de către regim”, se arată îm comunicatul remis redacției.
Tipologia „dușmanului” de clasă
Expoziția de la MNIR structurează informația în jurul a 71 de portrete. Acestea ilustrează diversitatea motivelor invocate de aparatul de securitate pentru privarea de libertate. Eticheta de „dușman al poporului” se aplica aleatoriu. Unele femei au primit condamnări pentru „înaltă trădare” din cauza unor legături cu Occidentul, în timp ce altele au sprijinit rezistența anticomunistă din munți.
O categorie distinctă o reprezintă victimele colaterale. Multe femei au ajuns în spatele gratiilor exclusiv din cauza gradului de rudenie cu persoane considerate periculoase de regim. Mame, soții, fiice sau surori au plătit prețul apartenenței la o familie vizată de Securitate. Refuzul confiscării pământurilor în timpul colectivizării a constituit, de asemenea, un motiv frecvent de încarcerare.
Copiii născuți în spatele gratiilor
Un segment aparte al expoziției, intitulat „Cele mai tinere deținute”, documentează cazurile minorelor care au cunoscut sistemul penitenciar încă din primele zile de viață. Este vorba despre copiii născuți în închisoare, ale căror mame erau deja însărcinate în momentul arestării.
Organizatorii au inclus în parcursul expozițional mărturii fragmentare din memorialistica de detenție și obiecte realizate de deținute în celule. Aceste elemente reconstruiesc parțial atmosfera și privațiunile regimului penitenciar feminin.
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, instituția care a inițiat acest demers, funcționează din 1993. Fondat de Ana Blandiana și Romulus Rusan, acesta administrează fosta închisoare din Sighetu Marmației, transformată în spațiu muzeal. Clădirea a servit, între 1950 și 1955, drept loc de detenție pentru elita politică și culturală a României interbelice.
Programul de vizitare pentru „Dușmance ale poporului” este de miercuri până duminică, în intervalul orar 09:00 – 17:00.
CITEȘTE ȘI COFFeEAST, festivalul cafelei, anunță o ediție specială de iarnă, în perioada 5 – 7 decembrie
