Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov au extins ancheta de la Otopeni în cazul tragediei în urmă căreia o femeie a murit în propria casă lovită de resturile unui acoperiș smuls de vânt.
Reprezentanții instituției au confirmat oficial pentru Buletin de București că ancheta vizează nu doar uciderea din culpă, ci și încălcarea legislației privind calitatea în construcții.
La mai bine de patru luni de la incidentul fatal, autoritățile au dispus o expertiză tehnică de specialitate pentru a stabili dacă imobilul a fost proiectat și executat conform normelor.
În paralel, cu demersurile din justiției, Primăria Otopeni sfidează legea transparenței de peste trei luni. Administrația condusă de Silviu Gheorghe(PNL) refuză să răspundă la întrebările BdB privind tragedia.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a comunicat, într-un răspuns oficial remis redacției Buletin de București, detaliile procedurale ale anchetei declașate în urma tragediei din Otopeni.
Aici, pe 17 iulie o femeie de 49 de ani a fost ucisă în timp ce se afla în pat, după ce acoperișul unui bloc nou de pe strada Maramureș s-a desprins și a lovit imobilul vecin în timpul unei vijelii.
Fragmentele de lemn și tablă au străpuns ferestrele apartamentului de la etajul cinci al clădirii de vis-a-vis. Pe lângă victimă, în casă se afla și fiul acesteia în vârstă de 15 ani, care alertat vecinii.
Acum procurorii efectuează cercetări in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. În plus a fost dispusă extinderea cercetărilor asupra infracțiunilor prevăzute de Legea 10/1995 privind calitatea în construcții.
Anchetatorii fac verificări în baza legii care sancționează proiectarea, verificarea, expertizarea sau realizarea de construcții ori modificări la acestea fără respectarea reglementărilor tehnice, „dacă acestea au dus la pierderi de vieți omenești sau vătămări grave”.
Parchetul Buftea extinde ancheta de la Otopeni. Doi experți caută viciile structurale
Complexitatea tragediei și istoricul local al dezvoltărilor imobiliare din Ilfov au impus verificări tehnice suplimentare.
Potrivit documentului semnat de prim-procurorul adjunct Dumitru Alexandru-Daniel, „în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice cu privire la proiectarea și execuția construcțiilor, fiind desemnați doi experți care vor întocmi un raport comun”.
Această măsură arată că anchetatorii suspectează vicii grave de construcție, care depășesc simpla forță majoră invocată adesea în cazul fenomenelor meteo ieșite din comun.
Deși dosarul penal a fost deschis imediat după incident, cercetările au rămas până în prezent în faza in rem. Asta înseamnă că acestea încă vizează fapta și nu persoane fizice sau juridice.
„Omerta” administrativă la Primăria Otopeni
În timp ce procurorii caută expertize tehnice, Primăria Otopeni, condusă de primarul Silviu Gheorghe, refuză să transmită informații cu privire la tragedie.
Buletin de București a transmis o solicitare oficială în baza Legii 544/2001 încă din data de 7 august 2025, înregistrată în aceeași zi de funcționarii primărie.
Redacția a adresat mai multe întrebări care vizează procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și dacă primăria a verificat respectarea garanției de 36 de luni impuse la recepție.
Fără răspuns a rămas și solicitarea întocmirii unei liste a clădirilor afectate de furtună, deși Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a solicitat explicit aceste date prin intermediul Consiliului Județean Ilfov, după cum Buletin de București a arătat aici.
Răspunsul Consiliului Județean Ilfov la o solicitare anterioară a Buletin de București a scos la iveală o realitate administrativă absurdă. Nicio primărie din județ, inclusiv cea din Otopeni, nu a raportat oficial vreo pagubă, deși imaginile dezastrului din 17 iulie au „înroșit” burtierele televiziunilor.
Cine a ridicat „arma crimei”
Imobilul de la care s-a desprins acoperișul face parte dintr-un complex de trei blocuri, ridicate pe loturi înguste de 240 de metri pătrați.
Documentele consultate de reporterii BdB arată o încrengătură de firme cu acționariat turcesc. Intabularea clădirilor a fost realizată de firma Otzekler Ro SRL, administrată de cetățeanul turc Ozdemir Latif. Societatea, înființată în 2018, a raportat o cifră de afaceri de peste trei milioane de lei.
Autorizația de construire a fost însă solicitată de o altă entitate, Rain Procolor SRL. Înființată în 2010 de Cetin Rafet și administrată ulterior de un cetățean român, firma a rulat afaceri de două milioane de lei având declarați doar doi angajați.
Potrivit legii 10/1995, responsabilitatea legală pentru calitatea lucrărilor, invocată acum și de procurori, este împărțită între dezvoltator, proiectant, executant, și angajații din primărie care au semnat recepția.
Aceștia răspund pentru viciile ascunse timp de 10 ani, iar pentru cele structurale pe toată durata de viață a clădirii.
