Un incident controversat a avut loc zilele trecute în Catedrala Națională, de Ziua Clerului Militar, care stârnit un val de critici la adresa Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Corul de copii al Patriarhiei, Tronos Junior, a interpretat o melodie pe versurile poeziei „Avem o țară” atribuită lui Radu Gyr, o figură importantă a Mișcării Legionare. La eveniment au participat ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale și șeful Statului Major.
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a calificat incidentul drept un „fapt cutremurător de propagandă extremistă”. Potrivit rfi.ro, Florian a cerut autosesizarea instituțiilor abilitate pentru deschiderea unui dosar de cercetare bazat pe Ordonanța de Urgență 31/2002, care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
„Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism, este un fapt cutremurător de propagandă extremistă… Faptul că Basilica postează cu mândrie acest eveniment transmite un cu totul alt mesaj. Oare violența simbolică a extremismului va face casă bună cu ortodoxia? Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002”, a punctat directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România.
Momentul a fost distribuit inițial de Basilica, agenția de știri a Patriarhiei Române, pe Facebook.
Gyr, pe numele său complet Demetrescu Ștefan, nu este o figură marginală, ci unul dintre cei mai cunoscuți lideri legionari. A fost comandant legionar în perioada de co-guvernare cu regimul Antonescu și este cunoscut ca autor al imnului neoficial al Mișcării Legionare.
Documentele CNSAS arată că Gyr a fost condamnat în 1945 pentru crime și rearestat în 1958 pentru activitate legionară, poeziile sale fiind considerate material principal pentru „îndoctrinarea legionară”.
Răspunsul Patriarhiei: „O nouă încercare de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu doctrine politice”
Biroul de Presă al Patriarhiei Române a emis o poziție oficială pentru a clarifica incidentul și a contracara asocierile apărute în spațiul public.
Instituția susține că textul poeziei nu promovează „elemente ale vreunei doctrine politice totalitare”, iar contextul interpretării, un eveniment religios-patriotic, „exclude orice interpretare tendențioasă”.
Patriarhia consideră că încercarea de a lega Biserica Ortodoxă Română (BOR) de „ideologiile extremiste” este lipsită de temei. Reprezentanții BOR reiterează faptul că s-au delimitat public de mișcări care susțin ura, violența, xenofobia și rasismul, acestea fiind „contrare învățăturii și credinței creștine”.
„Patriarhia Română este conștientă de prevederile legale în vigoare și le respectă întru totul. De aceea, considerăm că prin interpretarea eronată a adevăratei intenții – aceea de a utiliza un text cu un mesaj patriotic și religios – se continuă o campanie de asociere forțată a imaginii Bisericii Ortodoxe Române cu doctrine politice străine de învățătura de credință pe care aceasta o propovăduiește”, se arată în comunicatul BOR.
Contextul canonizărilor
Incidentul are loc în contextul în care Biserica Ortodoxă Română a decis, în iulie 2024, canonizarea a 16 clerici.
Decizia a stârnit un controversat schimb de replici cu Institutul „Elie Wiesel” și mai multe organizații internaționale, potrivit europalibera.ro
Institutul „Elie Wiesel” a criticat includerea pe lista sfinților a trei clerici: Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae. Aceștia ar fi avut legături și/sau au promovat Mișcarea Legionară. Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu au fost, conform Institutului, șefi de cuib legionar, iar Lăcătușu a luat parte chiar la rebeliunea legionară din ianuarie 1941, alcătuind liste cu adversari care urmau să fie împușcați.
Patriarhia a susținut, la acea vreme, prin vocea lui Vasile Bănescu, faptul că „Biserica, prin canonizările acestea, nu vrea să impună interpretarea istoriei”, ci să arate că „au existat oameni care și-au asumat crezul spiritual” în condiții de criză, fără a comenta direct trecutul legionar al celor trei.
