În ultimele două luni, autolaboratorul Primăriei Generale de măsurare a calității aerului a făcut analize de poluare în Sudul și în Nord-Estul localității Chiajna, în zona Militari Residence, pe strada Drumul Osiei, respectiv în cartierul Bucureștii Noi, la depoul STB.
Dacă în cazul PM 10, PM 2,5, a dioxidului de azot, dioxidului de sulf și a monoxidului de carbon s-au înregistrat valori până în limitele maxime admise, la indicativul hidrogen sulfurat depășirile au fost constante, mai ales pe timpul nopții.
Mai precis, începând cu 24 octombrie și până în ultima zi în care laboratorul a staționat în zona, pe 8 noiembrie, au fost înregistrate depășiri în sașe zile diferite.
Standardul pentru aerul din zone protejate pentru poluantul hidrogen sulfurat prevede o concentraţie admisibilă, pe un interval maxim de 30 de minute, de 15 µg/m³. Tot ce depășește această valoare este nociv pentru sănătatea umană.
Acțiunea toxică a acestui gaz este complexă pentru că afectează simultan mai multe funcții ale organismului. Cea mai importantă este asupra sângelui acolo unde reacționează cu fierul și blochează astfel transportul oxigenului.
Cât a staționat în zona Militari Residence, laboratorul PMB a determinat depășiri de până la 2,6 ori față de limită maximă admisă, începând cu 24 octombrie când s-au înregistrat, la ora 01:00, 39,6 µg/m³.
Pe 27 și 31 octombrie s-au înregistrat din nou creșteri care au continuat și în zilele de 3, 4 și 8 noiembrie. Cu excepția a două zile, respectiv 1 și 2 noiembrie, concentrația a fost aproape de limita maximă și a oscilat între 13,7 și 14,2 µg de hidrogen sulfurat la un metru cub de aer.
Rapoartele autolaboratorului PMB pot fi consultate aici și aici.
Un secret știut de toată lumea
Măsurătorile Primăriei Generale au avut loc la 3,5, respectiv 5 kilometri distanță de depozitul de deșeuri din Chiajna. În trecut, comisarii Gărzii de Mediu au constatat și filmat erupții ale gazului din pământul cu care fuseseră acoperită o celulă de depozitare.
Problematica emisiilor de hidrogen sulfurat a ajuns și în instanță ca parte a procesului în urma căruia Tribunalul București a dispus în luna august anularea autorizației integrate de mediu, pentru ultimele două compartimente funcționale ale gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni.
„Cât privește problematica hidrogenului sulfurat vorbim despre niște tuburi foarte adânci care sunt în masa gunoiului și care strâng așa-numitul gaz de depozit. Acesta are diverse componente precum metanul, amoniacul sau hidrogenul sulfurat. Tehnologia este una învechită, tipică anilor ’90, și presupune ca acest gaz să fie strâns cu ajutorul acelor tuburi și ulterior ars pentru a nu distruge atmosfera. Instalația de ardere este foarte costisitoare”, explică, pentru Buletin de București, avocatul Dumitru Dobrev, cel care a reprezentat în instanță două ONG-uri de protecție a mediului și Primăria Sectorului 1.
Dosarul, care are aproape 40 de volume, a conținut și o expertiză în acest sens.
„Noi în cadrul procesului am administrat o probă cu expertiză tehnică de mediu pentru a vedea instanța dacă într-adevăr sunt depășiri la gazele care sunt trecute în autorizația integrată de mediu. Expertul a recurs la serviciile unui laborator acreditat și a făcut determinări acolo. În timpul săptămânilor cât s-a făcut expertiza tehnică, din păcate, nu au rezultat depășiri la hidrogenul sulfurat. A fost un joc de-a șoarecele și pisica”, conchide avocatul.
Compartimentele C6 și C7, în privința cărora instanța a dispus anularea autorizației de mediu, ocupă o suprafața totală de 78.343 mp și erau ultimele active de la groapa de gunoi din Chiajna, celulele 1-5 fiind închise la jumătatea anilor 2010.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.
FOTO: Inquam Photos
