Dosarul de corupție al primarului din Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe, acuzat de DNA de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, este marcat de o serie de amânări succesive la Tribunalul București.
Pe rolul instanței, dosarul DNA în care este acuzat că a deturnat șapte milioane de euro are acum ca obiect verificarea măsurilor asiguratorii, mai exact, a sechestrului pus de procurori pe averea lui Silviu Gheorghe.
În decurs de aproape două luni, judecătorii au amânat pronunțarea de opt ori, în timp ce instanța a refuzat să comunice presei termenele de prescripție pentru acuzațiile procurorilor DNA.
Procesul pe fond împotriva primarului Silviu Gheorghe a ajuns la Tribunalul București pe 8 august 2025, după o lungă perioadă de tergiversare. Rechizitoriul procurorilor a fost blocat timp de doi ani în faza de cameră preliminară la Curtea de Apel București.
Abia în urma unei decizii a Curții, dosarul a fost validat, adică judecata este legală, și s-a început procesul pe fond.
Acuzațiile DNA sunt de o gravitate deosebită: abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prin deturnarea a peste șapte milioane de euro din bani publici.
Procurorii susțin că, între anii 2011 și 2017, primarul Gheorghe Constantin Silviu, alături de alți inculpați – Vlad Constantin, Iordache Nelu și Ciucă George Cristian – ar fi aprobat plăți nejustificate către o firmă controlată de Nelu Iordache. Sumele vizau lucrări de canalizare neexecutate și o stație de epurare care nu a fost construită, în timp ce autoritatea locală deversa ape netratate direct în Râul Pasărea, din Nordul Capitalei.
În ciuda acuzațiilor, Silviu Constantin Gheorghe a câștigat în vara anului 2024 un nou mandat, al optulea consecutiv.
„Eroarea” din dosarul de corupție al primarului de la Otopeni
Odată ajuns la Secția I Penală a Tribunalului București, dosarul a intrat în faza de judecare a măsurilor asiguratorii și a fost marcat de o succesiune de amânări. Seria a început în septembrie 2025, potrivit portalului de instanțe.
Pe 1 septembrie 2025, pronunțarea a fost amânată pentru 15 septembrie 2025. Pe 15 septembrie 2025, pronunțarea a fost amânată pentru 22 septembrie 2025. Pe 22 septembrie 2025, pronunțarea a fost amânată pentru 30 septembrie 2025.
Pe 30 septembrie 2025, în loc de pronunțare, completul a decis repunerea cauzei pe rol și a acordat un nou termen, 17 octombrie 2025.
Seria modificărilor de termene a continuat cu o anomalie procedurală:
Deși instanța anunțase ca termen 17 octombrie 2025, între timp a decis preschimbarea termenului la data de 15 octombrie 2025, ora 12:00, adică o modificare a unui termen anterior la o dată deja trecută.
Pe 15 octombrie 2025, pronunțarea a fost amânată pentru 23 octombrie 2025.
Pe 23 octombrie 2025, instanța a decis a doua amânare de pronunțare post-repunere pe rol, stabilind noul termen pentru, marți, 28 octombrie 2025.
Tribunalul București evită întrebările presei
Într-un context de tergiversare procedurală, Tribunalul București – Secția I Penală a refuzat să ofere claritate presei cu privire la termenele de prescripțiedin acest dosar. La solicitarea Buletin de București, Biroul de Presă al Tribunalului a emis un răspuns evaziv pe 9 octombrie 2025.
Răspunsul, semnat de președintele secției, Volintiru Alexandru-Nicolae, a invocat strict prevederile generale ale articolelor 154-156 din Codul Penal, care stabilesc cadrul legal pentru prescripție, dar a refuzat să facă o evaluare punctuală.
Instanța a comunicat că termenele pot fi stabilite, pentru fiecare inculpat, doar prin raportare la prevederile legale amintite, sugerând presei să solicite un extras al actului de sesizare.
Refuzul de a oferi un răspuns direct subliniază caracterul opac asupra unui element procedural critic în dosarul unui edil aflat în funcție, acuzat de corupție, și care în continuare gestionează fonduri publice.
În acest timp, Primăria Orașului Otopeni s-a constituit parte civilă în dosar. Gestul este fără precendent pentru județul Ilfov, având în vedere că juriștii instituției se află sub conducerea directă a primarului acuzat.
DNA a confirmat constituirea ca parte civilă, dar într-un răspuns anterior pentru Buletin de București a precizat că Primăria nu a comunicat încă valoarea finală a sumei pe care o solicită ca prejudiciu.
