Primăria Capitalei are în vedere crearea unui cadru legislativ nou pentru un program de refacere a Bucureștiului în urma unor calamități care nu sunt evenimente naturale, precum incendiile sau exploziile.
Declarația a fost făcută de primarul general interimar Stelian Bujduveanu în deschiderea ședinței de îndată a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), convocată vineri, 24 octombrie și care a avut ca scop principal gestionarea situației create de explozia de la blocul din Rahova.
„Avem nevoie de un cadru nou legislativ. Dupa hotărârea de Guvern, împreună vom crea un cadru pentru reconstrucția Bucureștiului în caz de calamitate, în caz de incendiu sau explozie, care nu au de-a face cu evenimente naturale”, a spus Bujduveanu în deschiderea ședinței de îndată.
Primăria Capitalei a fost însărcinată de Comintetul pentru Situații de Urgență a Municipiului București să se ocupe de punerea în siguranță a imobilului afectat din Rahova.
Ce presupune un program de refacere a Bucureștiului
În consecință, CGMB a adoptat cu majoritate de voturi patru proiecte tehnice pe ordinea de zi a ședinței convocată de îndată, vineri, 24 ocotmbrie.
Cele patru proiecte adoptate sunt:
1. Proiect de hotărâre privind stabilirea atribuțiilor Direcției Generale Situații de Urgență, Statistici și Strategii și Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, referitoare la punerea în siguranță și la măsurile urgente care se impun la imobilul din strada Vicina nr. 1, bloc 32, sector 5.
2. Proiect de hotărâre privind stabilirea atribuțiilor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, referitoare la măsurile de intervenție asupra imobilului din strada Vicina nr. 1, bloc 32, sector 5, afectat de explozie.
3. Proiect de hotărâre privind încheierea unui protocol între Municipiul București și Asociația Habitat for Humanity România în vederea oferirii de spații de locuit pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitate de prelungire, pentru persoanele afectate de explozie, prin programul „Agenția pentru Închiriere Socială subvenționată 100%”.
4.Proiect de hotărâre privind majorarea fondului de rezervă bugetară din disponibilitățile de credite bugetare, necesar pentru punerea în siguranță a imobilului afectat de explozie din Strada Vicina nr. 1, bloc 32, sector 5 (Calea Rahovei nr. 317, bloc 30 A, sector 5).
Anunțul lui Bujduveanu vine în contextul unor discuții cu Guvernul privind soarta locatarilor și a imobilului distrus.
Bujduveanu a propus ca Primăria Capitalei să reconstruiască blocul din Rahova de la zero, urmând ca locatarii să redevină proprietari ai noilor apartamente. Această variantă ar fi urmat să fie introdusă într-o Hotărâre de Guvern aflată în dezbatere publică, menită să creeze un program nou de reconstrucție în caz de calamități gestionat de Primăria Capitalei. Locatarii și-au exprimat acordul față de această propunere.
Pe de altă parte, Guvernul a insistat că legislația actuală nu permite statului să finanțeze reconstrucția unui imobil demolat și să ofere apoi noile apartamente foștilor proprietari.
Cu toate acestea, chiar și în forma propusă de Guvern, problema proprietății rămâne nerezolvată. Deși statul ar putea finanța reconstrucția, foștii proprietari ar deveni, cel mai probabil, doar chiriași sau ar urma să primească despăgubiri.
Impasul din Rahova
Situația din Rahova a scos la iveală deficiențele majore ale legislației românești în gestionarea dezastrelor care nu au legătură cu cauze naturale. Deși există precedent legal în programe precum cel pentru școli sigure, care permite demolarea și reconstrucția, aplicarea unui principiu similar în cazul proprietății private se lovește de obstacole juridice clare.
Într-un raport anterior, Inspectoratul în Construcții a stabilit că reconsolidarea clădirii nu este justificată, fiind o soluție mult prea costisitoare.
