Tronsonul din blocul din Rahova care a explodat nu mai poate fi folosit de cei care locuiau acolo, deoarece structura de rezistență este puternic afectată și prezintă risc major de prăbușire, arată raportul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), realizat după analizarea imobilului.
Pe de altă parte, instituția nu recomandă nici consolidarea clădirii, deoarece procedurile ar putea fi mult prea costisitoare, mai scump decât dacă s-ar construi un bloc de la zero, iar șantierul ar prezenta, de asemenea, multiple riscuri.
Concluzii prezentate în raportul Inspectoratului de Stat în Construcții
Echipe ale Inspectoratului în Construcţii al Municipiului București s-au deplasat vineri la locul exploziei din Rahova, împreună cu reprezentanții Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii” București-llfov (1.5.U.B.1.F.), solicitând de urgență sprijinul unui grup de experţi tehnici atestați, în vederea evaluării structurii imobilului și a stabilirii primelor măsuri de siguranță, arată instituția.
Raportul Inspectoratului de Stat în Construcții menționează că echipa de verificare a ajuns la următoarele concluzii:
- blocul din Rahova care a explodat prezintă colaps parţial și avarii grave asupra componentelor structurale și nestructurale;
- pereții exteriori de la nivelul etajelor 5 și 6, fațadele nord-vest și nord-est ale clădirii, sunt expulzați, fiind aruncaţi la distanţe considerabile de clădire;
- pereţii interiori de la nivelul etajelor 5 și 6 sunt parţial prăbuşiţi sau puternic deformaţi, iar pereţii interiori şi exteriori de la nivelul etajului 4, din zona din nordul clădirii, sunt deplanaţi și deplasați;
- planşeele de deasupra etajelor 4, 5 şi 6 sunt prăbușite sau parţial prăbușite, iar pereţii perimetrali ne-expulzaţi de deasupra etajului 4, din zona afectată de explozie, din fațadele nord-est și nord-vest, sunt deplasați;
„Există sistematic dislocări între elementele de planşeu și elementele structurale verticale în zona afectată de explozie; există panouri prefabricate de beton grele dislocate care au rămas agăţate de structură, într-un echilibru precar şi incert; există dislocări dintre rampele prefabricate ale scării pentru circulaţia pe verticală în clădire şi podestele de nivel.
Ansamblul componentelor arhitecturale şi de instalaţii ale apartamentelor situate în fațada nord-est și fațada nord-vest sunt puternic degradate, cu precădere pentru apartamentele situate deasupra etajului 3”, mai arată raportul ISC.
Prin urmare, exită un risc enorm de prăbuşiri locale, ruperi, dislocări, deplanări severe și crăpături vizibile.
Blocul din Rahova nu mai poate fi locuit
Echipa de control a mai constatat că prin prăbușirea componentelor structurale sau nestructurale sau realizat acumulări de moioz și alte resturi de materiale de construcţie care conduc ia suprasarcini și suprasolicitarea componentelor structurale, în situaţii care nu au fost avute în vedere la proiectare.
„De asemenea, prin dislocarea componentelor structurale s-a modificat conformarea structurii și schema statică a acesteia conducând la o situație de încărcare-rezemare a cărei consecinţe nu pot fi prevăzute, nefiind compatibile cu situația proiectată a clădirii.
Se apreciază că sunt afectate astfel și zone care au avut ia momentul inspecției o stare de degradare mai redusă sau, aparent, erau nedegradate, prin redistribuirea stării de eforturi şi deformaţii ca urmare a ruperii unor componente structurale. Se apreciază faptul că situaţia constatată are un caracter evolutiv, clădirea neaflându-se într-un stadiu de echilibru permanent, existând riscul de colaps progresiv”, mai arată documentul.
În aceste condiții, Inspectoratul de Stat în Construcții arată că blocul din Rahova nu mai îndeplineşte cerința fundamentală de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, prevăzută de legea 10/1995, prezentând risc de prăbușire și fiind improprie accesului şi utilizării.
„Ţinând seama de degradările severe constatate care afectează majoritar clădirea, inclusiv starea de colaps parţial, și sistemul structural al clădirii realizat din panouri mari prefabricate se observă următoarele:
- utilizarea în continuare a clădirii afectate, scara a 2-a a blocului 32 în integralitatea ei, este strict condiţionată de efectuarea de lucrări de consolidare şi punere în siguranţă şi se poate reluat numai după implementarea totală a acestora;
- porţiunea de clădire aflată deasupra zonei afectate de direct de explozie, etajele 7 şi 8, şi imediat dedesubtul acesteia, etajul 4, necesită dezafectare urgentă;
- consolidarea clădirii necesită o intervenţie cvasi-totală asupra tuturor elementelor structurale verticale, fundațiilor, şi asupra planșeetor din vecinătatea fațadelor nordest și nord-vest;
- implementarea măsurilor de intervenţie pentru consolidare este de lungă durată prin specificul acestora şi al sisternului structura! existent;
- lucrărite de expertizare tehnică, proiectare şi punere în operă a măsurilor de intervenţie pentru consolidare necesită accesul lucrătorilor în clădire, fără ca să poată fi asigurată siguranța acestora
Intervenţiile pentru consolidare sunt de natură să afecteze funcţionai clădirea, în spațiile comune şi în apartamente”, menționează raportul Inspectoratului de Stat în Construcții.
Consolidarea nu ar aduce clădirea la o stare de siguranță
Documentul precizează că este posibil ca starea clădirii de dinainte de explozie să nu poată fi reconstituită din cauza deplasăritor verticale mari de la nivelul planșeelor care nu vor putea fi repoziţionate. În această situaţie, etajete respective nu vor putea fi utilizate.
„Conform legii, în cazul consolidării, trebuie atins un nivel de siguranță compatibil cu prevederile reglementărilor tehnice actuale ceea ce va determina necesitatea realizării unei intervenţii generalizate.
Efectuare de lucrări de consoiidare asupra clădirii avariate necesită realizarea unor structuri auxiliare de sprijinire, cu fundaţii proprii şi dezvoltate în plan;
Întrucât lucrările de consolidare sunt puternic invazive și de lungă durată, există posibilitatea ca pe durata desfășurării acestora amplasamentul să fie afectat de un cutremur moderat sau mare care ar pune în imediat pericol stabilitatea clădirii și ar putea produce prăbușirea parţială sau totală acesteia.
Astfel, se apreciază că, dată fiind starea actuală a clădirii şi cele menţionate anterior, consolidarea clădirii nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic, lucrările de consolidare putând depăși valoarea de înlocuire a clădirii, durează un timp îndelungat și prezintă risc ridicat în execuție”, este concluzia Inspectoratului de Stat în Construcții.
