Doi senatori AUR au inițiat un proiect de lege prin care propun ca toate clădirile noi ale statului să fie construite în același stil, de inspirație românească. Parlamentarii și-au justificat inițiativa prin faptul că vor, astfel, să elimine influența sovietică din arhitectura imobilelor administrative.
„Prezenta propunere legislativă are ca scop revitalizarea stilurilor arhitecturale autohtone întâlnite în spaţiul românesc prin stabilirea acestora ca normă de construire atunci când obiectul lucrărilor de construire este reprezentat de clădiri de tip administrativ aflate în proprietatea Statului Român.
Un al doilea scop urmărit prin prezenta propunere legislativă este acela de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor prin promovarea unei arhitecturi cu o estetică plăcută şi care oferă individului un sentiment de apartenenţă la cultura ţării şi a regiunii din care face parte”, precizează Ionelia Florența Priescu și Marius Valentin Roman, inițiatorii proiectului de lege, în expunerea de motive.
Clădirile noi ale statului, create prin brutalism în perioada comunistă
Cei doi parlamentari AUR susțin că, prin adoptarea legii pentru reglementarea esteticii arhitecturale a clădirilor administrative din România, se vor promova particularităţile estetice şi arhitectonice ale fiecărei regiuni istorice în parte, aspect care va întări sentimentul de apartenenţă şi cel identitar al locuitorilor.
„Din punct de vedere al contextului istoric, subliniem că, după obţinerea independenţei, Sţatul Român a înregistrat o dezvoltare accelerată. Această dezvoltare a fost realizată prin munca înaintaşilor noştri, iar efectele acestei munci se văd şi astăzi prin clădirile istorice rămase moştenire.
Subliniem că această dezvoltare rapidă a fost cauzată şi de marea dorinţă a românilor de a ajunge din urmă ţările occidentale.
Astfel, timp de câteva decenii, oraşele României au suferit o transformare arhitecturală şi urbanistică accelerată. Stilurile arhitecturale utilizate au fost atât de natură autohtonă, cât şi de natură străină în concordanţă cu moda arhitecturală a vremurilor din spaţiul european. (…)
Din păcate, această dezvoltare a fost oprită brusc şi violent. După instaurarea definitivă a comunismului în 1947 orice dezvoltare arhitecturală specifică spaţiului românesc şi european a fost oprită.
Din acel moment arhitectura de inspiraţie sovietică a fost preferată în realizarea construcţiilor administrative. Şi civile. Utilizarea din acel moment a unor curente arhitecturale cum ar brutalismul, a avut ca scop principal ştergerea identităţii naţionale şi înlăturarea sentimentelor de apartenenţă a cetăţenilor”, menționează Ionelia Florența Priescu și Marius Valentin Roman.
35 de ani de dezvoltare haotică, reparați prin naționalism în arhitectură
Cei doi senatori amintesc de faptul că în ultimii 35 de ani dezvoltarea urbană a României a fost haotică, iar stilurile arhitecturale utilizate atât la construcţiile civile, cât şi la construcţiile administrative, nu au ţinut cont de identitatea şi cultura naţională şi nici de elementele arhitectonice specifice local sau regional.
„Având în vedere cele de mai sus, considerăm că promovarea arhitecturii naţionale autohtone prin utilizarea acesteia la construcţia clădirilor administrative va aduce o serie de beneficii societăţii româneşti.
Aceste noi clădiri administrative vor inspira populaţia şi vor trezi în aceasta sentimente de respect, apartenenţă şi solemnitate.
Stilurile arhitecturale utilizate trebuie să respecte identitatea naţională şi regională a cetăţenilor. Un alt efect va fi acela de a readuce la viaţă aceste stiluri arhitecturale întrucât familiarizarea populaţiei României cu diverse tipuri de arhitectură clasică poate duce la începerea utilizării acestora în construcţia clădirilor civile.
În aceste condiţii, considerăm că adoptarea acestui proiect de lege este justificată şi necesară pentru asigurarea unui viitor pentru cultura arhitectonică a României”, mai arată cei doi politicieni AUR în expunerea de motive.
