Primăria Municipiului București a transmis că Art Safari are contract valabil pentru folosirea Palatului Dacia şi că a fost prelungit până la data de 15 februarie 2026.
Documentul a fost semnat chiar de directorul Muzeului Municipiului București (MMB), Adrian Majuru, contestatarul actual al prezenței Art Safari în clădire.
Anterior, directorul adjunct al Muzeului Municipiului București (MMB), Dan Pîrvulescu, a acuzat într-o postare publică Art Safari că ocupă abuziv Palatul Dacia, după ce a fost reclamat de o asociație „fantomă”.
El susține că, în același timp, instituția pe care o conduce plătește chirii lunare de 175.000 lei către PMB pentru a depozita patrimoniul Pinacotecii.
Contractul Art Safari pentru Palatul Dacia a fost prelungit până în februarie 2026
Potrivit PMB, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) va putea începe pregătirile pentru lucrările de consolidare și reabilitare a monumentului din strada Lipscani nr. 18-20 în ianuarie 2026.
În răspunsul oficial, Primăria precizează că Fundația Centrul Cultural ArtSociety a solicitat, în iulie 2025, un calendar clar proiectul „Consolidare seismică și creșterea eficienței energetice a clădirii de interes și utilitate publică situată în str. Lipscani nr. 18-20, sector 3, București”. Cererea a fost înregistrată la AMCCRS cu numărul 1361/24.07.2025.
La rândul său, AMCCRS a transmis prin adresa nr. 192/18443/(RU)18642 din 28.07.2025 că este de acord cu prelungirea termenului până în februarie 2026, având în vedere procedura de achiziție a lucrărilor aflată în desfășurare.
Calendarul licitației pentru reabilitarea Palatului Dacia:
- 23 iulie 2025: publicarea în SEAP a anunțului CN1083805 privind atribuirea contractului de execuție lucrări;
- 17 septembrie – 11 decembrie 2025: perioada de evaluare a ofertelor;
- termen de contestații de până la 20 de zile;
- încheierea contractului de execuție estimată pentru începutul anului 2026.
Art Safari: „Contractul e semnat de contestatar”
Contactată de Buletin de București, Ioana Ciocan, directoarea generală a ArtSafari, a precizat că „Contractul este în derulare până la sfârșitul anului. Contractul este semnat chiar de contestatar”.
Directoarea a mai spus că nu are cunoștință despre Asociația LudiArtis și că nu a auzit până acum de această organizație.
„Nu știu cine este această asociație, nu știu nimic despre ea, știu doar că noi avem un contract în derulare. Suntem cel mai mare eveniment de artă din România și vă dați seama că nu ne-am permite să folosim un spațiu abuziv, nu suntem în Burkina Faso”, a declarat Ciocan.
Declarațiile lui Dan Pîrvulescu au venit după ce asociația LudiArtis, pe care el o numește „mercenarii Art Safari”, a transmis recent o sesizare către Primăria Capitalei, prin care acuză conducerea muzeului de fapte „reprobabile”, printre care încălcarea principiilor de loialitate administrativă, conflicte de interese și abuz de funcție.
Directoarea generală a ArtSafari, Ioana Ciocan le-a catalogat drept „postări inflamatorii” și a subliniat că nu poate explica de ce directorul adjunct al MMB alege să lanseze astfel de afirmații în spațiul public.
Totodată, ea a indicat că pentru detalii privind restaurarea și procedurile legate de Palatul Dacia-România trebuie să cerem informații de la Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMCCRS).
Buletin de București a încercat să-l contacteze pe Dan Pîrvulescu pentru clarificări, în zile succesive, atât pe numărul personal, pe numărul indicat pe site-ul MMB, însă nu a răspuns nici mesajelor nici apelurilor.
De asemenea, nici Primăria Generală nu a răspuns solicitării BdB, până la momentul publicării acestui articol.
Istoria Palatului Pinacotecii orașului București
Palatul Dacia-România este situat în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr. 18-20.
Conform MMB, este un monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, iar clădirea face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani” și ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos.
Astăzi, Palatul este destinat Pinacotecii Municipiului București, parte a Secției de Artă a Muzeului Municipiului București. Patrimoniul Pinacotecii numără 2.543 lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de artă decorativă și 2.425 lucrări de grafică.
Înainte de ridicarea palatului, pe același teren s-a aflat Biserica Ghiormei Banul, ctitorită în 1564-1565.
În decursul secolelor, lăcașul a fost incendiat, refăcut, pictat și întreținut de comunitatea greacă din București. Din cauza cutremurelor, incendiilor și lipsei de resurse, biserica a intrat în ruină și a fost demolată în 1863.
Pe lângă biserică, călugării greci au construit un han pentru a genera venituri. În secolul al XIX-lea, acesta devenise unul dintre cele mai mari hanuri mănăstirești ale Capitalei.
În 1861-1863 a fost demolat, lăsând loc pentru viitoarea construcție a Palatului Dacia-România.
Societatea de Asigurări Dacia-România a cumpărat terenul în 1882 și a ridicat palatul până în 1889.
În 2012, Primăria Capitalei a inițiat proiectul „Pinacoteca Municipiului București”, iar în 2013 a cumpărat Palatul Dacia-România pentru acest scop. În 2019, clădirea a trecut oficial în administrarea Muzeului Municipiului București, urmând să devină sediul Pinacotecii.
CITEȘTE ȘI: Musicalul Rebecca la Teatrul de Operetă, ultimele trei reprezentații din acest an
