Peste 140 de accidente rutiere cu trotinete electrice au avut loc în București în primele șase luni ale acestui an, dintre care 30 au fost grave, soldate cu doi morți și zeci de răniți. Într-unul dintre cazuri, o femeie de 69 de ani a murit după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni.
În timp ce autoritățile încearcă să țină pasul cu acest fenomen aflat în plină expansiune, Buletin de București a stat de vorbă cu Sorin Ene, expert în condus defensiv și trainer de drift, despre cât de periculoase sunt de fapt trotinetele electrice și ce ar putea face utilizatorii și șoferii pentru a reduce riscurile.
Buletin de București: Aș vrea să vă întreb în primul rând cum interpretați aceste statistici: peste 140 de accidente cu trotinete electrice în București, în doar șase luni?
Sorin Ene: Trotineta electrică este un fenomen despre care se tot vorbeşte şi se va tot vorbi în continuare, din cauza faptului că sunt folosite de cine nu trebuie. Și aici nu fac referire la oamenii responsabili, oamenii conştienţi care pot realiza cât de periculoasă este o trotinetă.
Aş face o comparaţie cu fenomenul scuterelor de acum ani buni, când putea oricine să le conducă pe drumurile publice fără niciun fel de categorie de permis prevăzute de legislaţia rutieră în vigoare de atunci. Și ţineţi bine minte că au fost foarte multe accidente în care au fost implicaţi scuterişti.
Acelaşi lucru se întâmplă şi acum cu fenomenul trotinetelor electrice. Cu atât mai grav este faptul că găsim în comerţ trotinete „performante”, cu ghilimelele de rigoare.
„Moarte pe două roți”, aș putea spune, pentru că fiind electrice şi foarte uşoare sunt capabile să atingă viteze chiar de 100 de kilometri la oră, cum am văzut şi în social media sau în spaţiul online.
Sunt cei care testează trotinete. O adevărată inconştienţă din partea lor.
Din punct de vedere dinamic, un astfel mijloc de transport sau de deplasare este foarte periculos. Pentru că având roţile foarte mici, deplasându-se cu viteze foarte mari, cum spuneam, unele chiar peste 100 de kilometri la oră, combinat cu lipsa cunoștințelor și dinamica lor devin foarte greu de manevrat.
Iar spaţiul de frânare este greu de menținut chiar și la viteze mai mici, să spunem de 20-25 de kilometri la oră, din cauza lipsei de experienţă şi a dinamicii unor astfel de obiecte.
Aşa cum se întâmplă de multe ori, impactul este făcut fără o frânare prealabilă, pentru că totul se întâmplă foarte repede. Timpul de reacţie este foarte scurt, aproape inexistent din partea celor care folosesc asemenea mijloace de transport de deplasare.
Este trotineta electrică mai riscantă decât bicicleta sau scuterul?
Fără doar şi poate. Exact ce spuneam, din cauza faptului că au roţile foarte mici, din cauza faptului că sunt angrenate sau puse în mişcare de un motor electric de multe ori foarte puternic, care generează viteză rapidă într-o perioadă de timp foarte scurtă, clar sunt mult, mult mai periculoase.
Bicicleta o folosim de ani de zile, de zeci de ani, de 100 de ani. Într-adevăr, şi acolo se întâmplă accidente, însă vitezele fiind mici, avem control mai bun, avem timp de reacţie, putem să anticipăm anumite momente, putem să frânăm mai eficient.
Deci clar că bicicletele sunt mult mai sigure faţă de trotinete.
De ce trotinetele electrice au devenit atât de des implicate în accidente rutiere? Ați observat o creștere a acestui fenomen în ultimul timp?
Fenomenul este în plină expansiune, cu atât mai mult şi accidentele generate de cei care folosesc aceste trotinetele electrice sau trotinetele în general.
Vânzarea lor în ultimele luni a înregistrat o creştere masivă. Drept dovadă, sunt foarte mulţi cei care folosesc asemenea mijloc de deplasare.
Un aspect foarte periculos este legat de faptul că aceste trotinete sunt folosite de copii, care se deplasează în trafic necunoscând regulile de circulaţie, nerealizând riscul la care sunt supuşi şi pe care îl provoacă de foarte multe ori.
Cu atât mai mult deplasarea pe trotinetă pe timp de noapte, aceştia nefiind semnalizaţi.
Mulţi dintre ei nu folosesc mijloacele de semnalizare, de tipul stop, far, vestă reflectorizantă, nemaivorbind de partea de siguranţă, de cască, care trebuie purtată obligatoriu, din punctul meu de vedere.
Iar cei care folosesc cască, o fac doar pentru a fi în legalitate, nu pentru că se gândesc la siguranţa lor. Trebuie o cască sau un echipament de protecţie de foarte bună calitate, pentru că impactul la acele viteze, de la o distanţă foarte mică cu pământul, este foarte periculos.
De foarte multe ori aţi văzut că este fatal. Deci da, fenomenul este în plină expansiune, ca vânzare, ca generare de accidente, pentru că sunt folosite de foarte multe ori la capacitate maximă, necunoscând regulile de circulaţie şi cu atât mai mult neadaptându-se condițiilor de trafic şi riscului pe care îl provoacă sau la care sunt supuşi.
Cine este Sorin Ene
Sorin Ene (44 de ani) este campion și vicecampiona național de drift, vicecampion European de Drift King of Europe, cel mai puternic campionat de drift din Europa.
Este fondator și trainer în cadrul primei școli de drift din România, înființată, în 2011.
La bază, este absolvent al Facultății de Drept a Universității Titulescu din București. A activat și ca solist de muzică populară.
Din punct de vedere defensiv, ce ar trebui să știe șoferii despre comportamentul imprevizibil al trotinetiștilor?
Conducătorii auto, în afara situaţiilor cu care se confruntau până acum, cu scutere, biciclete etc., se confruntă acum și cu acest fenomen al utilizatorilor de trotinetă care apar de te miri unde, pentru că ei folosesc mai mult sau mai puţin pistele de bicicletă.
Schimbarea rutei pe care aceştia o folosesc se face foarte rapid, de la trotuar, drum public, pistă de bicicletă, parcuri etc.
Vedem că sunt foarte puţini cei care merg cu mare atenţie. Nu generalizez, sunt şi oameni care sunt conştienţi, responsabili, care folosesc trotinetele doar pentru a se deplasa. Deci nu aceştia intră în discuţie, dar sunt foarte puţini, din nefericire.
Cum spuneam, reprezintă pentru conducătorii auto un fenomen extraordinar de periculos, pentru că apar de te miri unde în ultimul moment.
În ultima secundă te trezeşti cu ei lângă tine, te trezeşti cu ei într-un unghi mort, într-un moment când poate vrei să faci un viraj la dreapta sau la stânga şi, în prealabil, în secundele în care tu te-ai asigurat pentru virajul respectiv ca conducător auto, nefiind nimeni, iată că într-o fracţiune de secundă poate să apară un trotinetist.
Ați menționat pistele de biciclete. Ce rol joacă infrastructura în numărul ridicat de accidente?
Clar că infrastructura joacă un rol extraordinar de important. Din păcate, infrastructura pentru trotinete și pentru biciclete nu este la nivelul de dezvoltare pe care ni l-am dori, într-adevăr.
Dar coroborat cu acest lucru este şi lipsa de pregătire a celor care utilizează trotinete sau biciclete. Sau conştientizarea, mai bine spus, a gradului de risc la care se supun şi pe care îl creează până la urmă în jurul lor.
Într-adevăr, nu stăm foarte bine la partea de infrastructură şi cu atât mai mult ar trebui să fie mult mai atenţi şi mult mai responsabili, mult mai conştienţi de ceea ce ar putea să se întâmple.
La accidente, statisticile arată că suntem fruntaşi, chiar campioni, cu ghilimele de rigoare. Cu atât mai mult acest fenomen în plină expansiune al utilizatorilor de trotinetă, care contribuie şi ei, procentual vorbind, la creşterea numărului de accidente rutiere şi la consolidarea locului nostru în fruntea clasamentului.
Ar fi utilă introducerea unei instruiri obligatorii înainte de a închiria sau folosi o trotinetă electrică?
Fără doar şi poate, orice aspect legat de acest fenomen în ceea ce priveşte instruirea este util. Dar degeaba se fac aceste cursuri, dacă nu există acest spirit şi această conştientizare a pericolului la care sunt expuşi în trafic cei care utilizează aceste mijloace de deplasare, adică maturitate, responsabilitate şi conştientizare, aş putea să spun. Și toleranţă, bineînţeles.
Dacă stai să te gândeşti, în urma unui impact trotinetă-bicicletă sau trotinetă-autoturism, cel care va avea de suferit cel mai mult, şi chiar îşi poate pierde viaţa, aşa cum şi accidentele arată, sunt cei de pe trotinetă.
Ați instruit foarte mulți șoferi să fie mai atenți și mai defensivi în trafic. Dacă ar fi să țineți un curs rapid pentru utilizatorii de trotinete electrice, care ar fi primele trei reguli pe care le-ați spune?
În primul rând, respectarea normei de viteză, respectarea unei viteze în aşa fel încât în momentul în care ai nevoie să frânezi, să eviţi un obstacol, s-o poți face în siguranță.
Vedem în ultimul timp că accidentele produse de cei cu trotinetă implică pietoni. Acest impact este de multe ori fatal. Să nu uităm ultimul accident trotinetă-pieton, acea doamnă aflată pe trecerea de pietoni.
Aceste trotinete sunt foarte periculoase, din cauza vitezei mari pe care o ating și distanţa şi spaţiul de frânare mare, care fac ca timpul de reacţie să fie aproape inexistent.
Deci aş merge cu o viteză încât să ai timp de reacţie, să poţi să conştientizezi, să poţi să previi un eventual impact sau neatenţia unui pieton sau a unui autoturism.
Care ar fi viteza ideală pentru evitarea accidentelor?
Aici depinde clar şi de condiţiile de trafic, de aglomeraţie, de zona unde te deplasezi şi aşa mai departe.
Eu aş spune că undeva la 15 spre 17, până în 20 de kilometri la oră. Eu zic că este suficient să te deplasezi în siguranţă, să ajungi din punctul A în punctul B, de acasă la birou, la serviciu, unde fiecare are treabă, în siguranţă, fără a crea pericol şi fără a genera situaţii periculoase în trafic.
Există vreo diferență de comportament și de risc între utilizatorii de trotinete personale și cei care folosesc trotinete de închiriat, de la companii de ridesharing?
Vedem cu toţii în jurul nostru că acest mijloc de deplasare este din ce în ce mai folosit. Avem aceste companii private care pun la dispoziţia cetăţenilor deplasarea pe aceste trotinete şi avem utilizatorii privaţi care îşi cumpără trotinetă.
Cred că nu există o foarte mare diferenţă. Clar că cel care merge cu trotineta personală se gândeşte că este un bun personal, trebuie să-l protejeze, să nu fie angrenat în situaţii critice şi aşa mai departe.
Termenul comun este maturitate, responsabilitate şi să fim mai precauţi şi mai toleranţi.
