Un raport realizat de Platforma pentru Mediu București, intitulat „Starea Mediului București 2025”, arată că 13% dintre locuințele din Capitală sunt „precare” și „mediu-inferioare”. Datele Institutului Național de Statistică, citate în raport, indică faptul că 66,5% din suprafața administrativă a orașului este ocupată de construcții, majoritatea destinate locuirii.
În București există 1.063.983 de locuințe, cu o suprafață locuibilă totală de 50.071.012 mp. Suprafața medie pe locuitor este de 26 mp. Conform raportului, acest indicator este în creștere, în special datorită construcției de locuințe mai mari. Între 2020 și 2023, creșterea a fost de 20%.
Modelul de locuire dominant rămâne cel colectiv, cu circa 800.000 de locuințe în peste 18.000 de blocuri. Calitatea locuirii este catalogată în mare parte ca fiind „medie”, ceea ce înseamnă că locuințele respectă cerințele legislative și oferă un confort decent.
Lipsa de confort
Raportul indică o situație sub medie pentru 13% din locuințe. Aproximativ 3% din fondul de locuințe se încadrează în modelul de locuire „precar”. Acestea au o suprafață redusă, sunt supraaglomerate, au acces deficitar la servicii și se găsesc cu precădere la periferii sau în zone cu probleme sociale.
Alte 10% dintre locuințe se încadrează în modelul „mediu-inferior”. Acestea sunt caracterizate de o suprafață locuibilă mică și un număr mare de rezidenți, fiind încadrate la confort II sau unifamiliale.
Extinderea urbană fără planificare
Între 2010 și 2023, în București au fost construite 268.586 de locuințe noi, majoritatea în blocuri. Acestea au apărut fie pe fostele platforme industriale, fie pe terenuri care anterior erau spații deschise, inclusiv spații verzi. De altfel, procesul de extindere a afectat periferiile și a concentrat construcțiile rezidențiale în zone care și-au schimbat destinația.
Această extindere a dus la supraaglomerarea serviciilor publice în noile zone rezidențiale. De multe ori, aceste cartiere sunt subdotate, având un acces limitat la spații verzi, școli, spitale și centre culturale și trasnport public eficient.
Platformele industriale au devenit mall-uri
Pe lângă locuințe, peisajul urban al Bucureștiului s-a schimbat odată cu dispariția multor clădiri industriale. Majoritatea au fost demolate pentru a face loc clădirilor rezidențiale, comerciale și de birouri. Platforme industriale au rămas doar în zone precum CET Vitan, Grozăvești, Titan, Progresu, Militari, Pipera și Policolor. Industria s-a reorientat spre activități mici și mijlocii, iar depozitele au fost mutate în afara orașului.
Clădirile comerciale, în special mall-urile și hypermarketurile, au transformat de asemenea peisajul urban, se mai arată în cercetare. Acestea sunt concentrate în platforme comerciale precum Băneasa, Orhideea, Militari, Policolor și Pallady. La fel, multe clădiri de birouri au fost ridicate pe foste platforme industriale, un exemplu fiind cele din zonele Semănătoarea și Șoseua Orhideelor.
Un oraș impermeabil
Extinderea construcțiilor a transformat Bucureștiul într-un oraș majoritar impermeabil. Raportul indică că 46,5% din suprafața orașului este complet impermeabilă, iar alte 30% au o permeabilitate redusă. Aceasta lucru are efecte negative, mai ales la ploiele abundente și de scurtă durată. În plus, generează o poluare crescută, o supraîncălzire a orașului și costuri mai mari de întreținere a spațiilor verzi, se mai arată în raportul „Starea Mediului București 2025”.
CITEȘTE ȘI Haos pe traseul liniei 41: tramvai suspendat, autobuze mari retrase, călători lăsați în stradă
