Pandemia COVID-19 a schimbat viața bolnavilor cronici aproape cu totul. În timp ce tot mai multe spitale deveneau COVID, ei alergau dintr-o parte în alta pentru a își primi tratamentul și a fi consultați. Un raport al Observatorului Român de Sănătate prezintă impactul pandemiei asupra accesului la servicii medicale și calitatea acestora.
Analiza arată că Institutul Matei Balș și Spitalul Colentina se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile a numărului de internări în perioada martie – august 2020. Pacienții care suferă de HIV/SIDA și diabet au fost printre cei mai afectați.
Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici din România (inclusiv a utilizatorilor centrelor de substituție) la servicii medicale și asupra calității acestor servicii este considerabil. Efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat.
Așa începe un raport publicat recent de Observatorul Român de Sănătate cu privire la Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale. Începând cu aprilie 2020, prima luna întreagă în care România a fost în stare de urgență, numărul internărilor a scăzut drastic, cu 70% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. În spatele numerelor se află persoane care suferă de HIV, tuberculoză, diabet și alte boli cronice care le fac dependente de serviciile medicale.
Spitalul Coletina, boli cronice sau COVID-19?
Spitalul Coletina este un centru major din țară care tratează pacienți cronici și care a avut reduceri de 90% la internări. Din momentul în care a fost transformat în spital suport COVID și-a concentrat resursele aproape exclusiv tratării pacienților infectați cu noul coronavirus. Pe 18 octombrie prefectul Capitalei a anunțat că va deveni spital COVID. Nu este clar unde și cum au fost redirecționați miile de pacienți care apelau la serviciile medicale ale acestui spital în fiecare lună, scrie în raportul citat mai sus.
Peste 500 de persoane s-au adunat pe un grup de Facebook intitulat „Pacienții cronici au nevoie de spitalul Colentina”. Împreună, prin poveștile pe care le publică acolo, încearcă să treacă peste provocările pe care pandemia le-a pus în cârca unor bolnavi deja suferinzi. Multe dintre aceste povești, însă, prezintă latura întunecată a unor spitale care nu fac față sau nu știu cum să gestioneze pacienți cronici. „Nu mă primește în cabinet”, „mă tratează ca pe un străin”, „primim doar tratamentul fără să putem comunica cu nimeni” – așa sună câteva dintre comentariile de pe grup.
„Unul dintre pacienți a fost transferat la unul dintre spitalele din București, iar acolo i s-a spus că după ce consultă pacienții lor o să îi vadă și pe cei din Coletina. Nu putem să ne amânăm consultațiile la infinit. Nu ne-au mai făcut analize din februarie în condițiile în care noi la 3-6 luni trebuie să mergem la evaluare. Este foarte greu să alergi de la un spital la altul poate te vede și pe tine cineva. Noi, cei cu afecțiuni autoimune, putem face un puseu oricând. Acum pot fi ok și în 2 ore să îmi fie rău. Suntem mulți pacienți dependenți de spitalul Coletina pentru că suntem în evidența lor de ani mulți de zile. ”
ne- spus una dintre administratoarele grupului de Facebook.
Bolnavii HIV, cei mai afectați
Institutul Matei Balș, în prezent spital COVID fază I, este cel mai important centru pentru pacienții infectați cu HIV din România. Aici numărul de internări a scăzut cu aproximativ 90% în martie-august 2020 față de anul precent.
Cel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA, iar „acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât fiecare caz de infecție HIV netratat corespunzător poate genera atât forme rezistente la tratament, cât și cazuri noi de infecție”, scrie în raportul ORS. În perioada stării de urgență, centrele care furnizează tratament de substituție pentru persoanele care își injectează droguri nu au acceptat admitere de noi pacienți, „ceea ce a agravat o situație deja foarte dificilă în privința accesului la tratament de substituție în România” . Pe de altă parte, beneficiarii deja înscriși în programe nu au întâmpinat dificultăți de accesare a tratamentului.
Non-COVID, tot pe minus
Și la spitalele non-COVID au fost înregistrate reduceri majore ale activității, cu scăderi între 35%-79% la Institutul Clinic Fundeni. Astfel, intervențiile chirurgicale pentru pacienții oncologici s-au împuținat, în aprilie, la 54 de cazuri de la 270 de cazuri în aceeași lună a anului precedent.
Pe de altă parte, Insitutul de Penumoftiziologie Marius Nasta, spital de fază II, este un exemplu de unitate spitalicească de stat care a reușit să își păstreze actvitatea la un nivel peste media națională din timpul pandemiei.
Ce cred bolnavii cronici?
Peste jumătate dintre cei care au răspuns la chestionarul OBS consideră că pandemia a afectat negativ calitatea îngrijirilor medicale Peste trei sferturi încă au dificultăți în a accesa serviciile de care au nevoie. Principala dificultate este blocarea accesului la spitalul unde se tratau de obicei, însă și procurarea dificilă a medicamentulor a fost des invocată de respondeți. Un caz deja cunoscut este lipsa medicamentului euthyrox, medicament esențial în tratarea bolilor tiroidiene.
„CONCLUZIA RAPORTULUI este apelul către autoritățile centrale și locale din România de a găsi soluții inovative și adecvate care îmbină atât gestionarea pandemiei coronavirus cu asigurarea continuității îngrijirilor medicale pentru celelalte boli cronice, a campaniilor de screening și a inițiativelor de vaccinare și prevenție. În caz contrar, pandemia de coronavirus va avea un impact considerabil asupra bolnavilor cronici din România ducând la deteriorarea stării lor de sănătate și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical oricum suprasolicitat.”
Puteți citi raportul integral aici.
Toate informațiile și graficile din acest articol au fost preluate din Raportul publicat de Observatorul Român de Sănătate.
Sursă cover foto: George Călin/INQUAM
