Consultarea publică pentru Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), un document strategic care listează investiții de peste 6,1 miliarde de euro pentru București, s-a finalizat luni, 21 iulie. Proiectul, elaborat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în colaborare cu Primăria Capitalei, a trecut printr-un proces de dezbatere formală, ca urmare a interesul public redus.
Un plan cu ambiții mari și costuri pe măsură
Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde reprezintă o listă de intenții a administrației publice locale pentru transformarea Bucureștiului într-un oraș mai sustenabil. Documentul, care se întinde pe aproape 180 de pagini, conturează o serie de proiecte menite să adreseze probleme cronice ale Capitalei, de la poluarea aerului și managementul defectuos al deșeurilor, până la infrastructura de transport și eficiența energetică a clădirilor.
Costurile estimate pentru implementarea acestor măsuri se ridică la 6,1 miliarde de euro, o sumă considerabilă ce ar urma să fie acoperită dintr-un mix de fonduri europene, naționale și locale, inclusiv prin parteneriate public-private.
Proiecte vechi, sub o nouă umbrelă
O analiză a planului relevă că multe dintre inițiativele propuse nu sunt noi, ci mai degrabă reprezintă o reîmpachetare a unor proiecte mai vechi, unele dintre ele fiind deja în diverse stadii de implementare sau blocate de ani de zile în birocrație.
O dezbatere fără ecou
Deși miza financiară și impactul asupra dezvoltării orașului sunt uriașe, procesul de dezbatere publică s-a desfășurat fără a genera un interes semnificativ din partea bucureștenilor. Perioada de consultare s-a încheiat luni, pe 21 iulie, iar acum proiectul urmează să intre pe circuitul de avizare al Consiliului General al Municipiului București.
Printre puținele sugestii cetățenești propuse se numără cele legate de gestionarea traficului și a emisiilor poluante, în special cele generate de autovehicule. O temă recurentă este necesitatea unei abordări nuanțate privind restricțiile pentru vehiculele diesel.
Mulți sugerează că interzicerea directă nu este soluția optimă, pledând pentru diferențierea între generațiile de motoare și luarea în considerare a emisiilor efective oficiale ale fiecărei mașini, nu doar a tipului de combustibil. S-a argumentat că multe motoare diesel moderne (Euro 6) pot polua mai puțin decât echivalentele pe benzină.
Modelul franțuzesc?
S-a propus implementarea unei Zone cu Emisii Reduse în Inelul Central al Bucureștiului, începând cu 2026-2027, cu restricții progresive pentru vehiculele vechi și permisiuni temporare pentru cele mai noi. Pentru a sprijini această tranziție, se sugerează crearea unei rețele extinse de stații de încărcare pentru vehicule electrice, adoptarea unui sistem de etichetare a vehiculelor similar Crit’Air din Franța, dezvoltarea de Park & Ride la periferie și lansarea unor campanii de informare.
Cetățenii solicită, de asemenea, excepții clare de la restricțiile de trafic pentru vehiculele istorice, utilizatorii ocazionali (în special în weekenduri), persoanele cu dizabilități, traficul nocturn și în situații speciale sau urgente, propunând eventual taxe rezonabile în aceste cazuri. Monitorizarea reală a emisiilor prin inspecții tehnice riguroase și taxarea progresivă a autovehiculelor în funcție de norma Euro, vechimea, tipul de combustibil, capacitatea cilindrică și lungimea sunt alte idei exprimate.
Documentul, odată aprobat, va deveni unul strategic pentru Primăria Capitalei, servind drept fundament pentru accesarea de finanțări externe. Practic, PAOV stabilește direcțiile de investiții ale municipalității pentru următorii ani în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile.
