Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, conceput teoretic pentru a aduce apă, canalizare și drumuri modernizate în comunitățile subdezvoltate ale României, devine în Ilfov o sursă masivă de finanțare pentru localități deja bogate, conduse de primari influenți și trimiși în judecată de DNA, indiferent de culoarea politică.
În timp ce comunele mai îndepărtate și sărace ale județului rămân în așteptare, banii grei curg spre șantierele liderilor locali cu conexiuni puternice.
Conform unei analize Buletin de București, realizate în urma celor mai recente măsuri anunțate de Executiv, pe ultimele date oficiale de la Ministerul Dezvoltării, județului Ilfov i s-au aprobat proiecte în valoare totală de aproape 800.000.000 de lei, bani care s-au concentrat cu precădere în doar câteva orașe și comune puternice, administrate de personaje cu nume sonore.
Plus către Consiliul Județean, care este controlat de unul dintre cei mai influenți lideri PNL, din zona București-Ilfov.
Campionii banilor pentru „subdezvoltare” din „Anghel Saligny”
Analiza plăților arată că fondurile nu se distribuie uniform, ci merg țintit către cei care au avut capacitatea administrativă și influența de a demara rapid lucrările. Lider absolut la încasări este Consiliul Județean Ilfov, care a primit peste 50 de milioane de lei doar pentru proiecte de modernizare a drumurilor județene.
Instituția este controlată de Hubert Thuma, condamnat în trecut pentru corupție, care ar controla PNL pe zona de Sud a țării, în urma congresului recent.
Tot în top, se situează orașul Buftea, condus de veteranul primar Gheorghe Pistol (PNL). Acesta a reușit să atragă plăți de 24 de milioane de lei pentru modernizarea străzilor din oraș.
Despre acesta, Buletin de București a scris recent că a intentat proces Ministerului Transporturilor, pentru că este nemulțumit de suma primită drept despăgubire pentru exproprierea terenurilor sale de pe traseul Autostrăzii de centură A0 din zona orașului pe care îl controlează. Asta deși este unul dintre cei mai bogați primari din Ilfov.
Ce se mai construiește cu milioanele de euro din „Anghel Saligny”, într-o regiune cu PIB-ul mai mare decât al Bulgariei?
Pentru a înțelege pe ce se duc, în concret, banii din program, Buletin de București a analizat în detaliu proiectele aprobate pentru două dintre cele mai bogate orașe din țară – Voluntari și Otopeni.
Pasajul faraonic de 12 milioane de euro, la Voluntari
Orașul condus de Florentin Pandele (PSD) nu a cerut bani pentru străzi lăturalnice, ci a țintit direct la o lucrare de infrastructură majoră.
Voluntariul are aprobat un proiect gigantic rutier, de 64.000.000 de lei. Practic, Pandele își construiește o semi-autostradă urbană din fonduri destinate, teoretic, dezvoltării rurale, „cu acces la proprietăți”.
Un calcul simplu arată un cost preț per kilometru de peste cinci milioane de euro.
„Negustorul cinstit” de la Otopeni
Condus de primarul Silviu Gheorghe (PNL), trimis în judecata de DNA pentru că ar fi devalizat canalizarea, orașul aeroportuar are aprobate proiecte de 21 de milioane de lei.
Rechizitoriul procurorilor, în care edilul și alți cinci funcționari sau complici sunt acuzați de un prejudiciu de milioane de euro din bani publici, încă nu a intrat în etapa de judecare propriu-zisă și zace blocat la Curtea de Apel București, pentru soluționarea unei contestații la faza preliminară.
Paradoxal, banii aprobați prin programul Anghel Saligny, sunt pentru sistemul de canalizare.
O politică a Guvernului pentru programul „Anghel Saligny” care cimentează avantajul baronilor din Ilfov?
Decizia Guvernului de a finanța în 2025, cu prioritate, doar proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție ar putea rămâne doar pe hârtie, mai ales că, mare parte din sumele prezentate mai sus apar ca fiind contractate.
Măsura, deși pare una de prudență bugetară, cimentează avantajul localităților puternice, care au resursele și lobby-ul politic necesar pentru a-și porni rapid șantierele, chiar și prin companii proprii.
În schimb, comunele mai mici, cu aparate administrative slabe, care abia finalizează studiile de fezabilitate, pot rămâne amânate, pe termen nedefinit.
Astfel, într-un județ al contrastelor extreme unde, la câțiva kilometri de vile de lux și sedii de multinaționale, există zone fără canalizare și asfalt, programul „Anghel Saligny” ratează ținta. În loc să reducă decalajele, acesta pare să adâncească prăpastia dintre Ilfovul bogat, conectat politic, și cel sărac, lăsat în urmă.
Cu atât mai mult cu cât, regiunea București-Ilfov generează un PIB mai mare decât al unor țări. Potrivit al unui raport al Băncii Mondiale, pe anul 2019, produsul intern brut din regiune era mai mare decât al Bulgariei, Serbiei, Croației, Lituaniei, Sloveniei, Letoniei sau Estoniei. Capitala României și zona metropolitană figureaza ca fiind una dintre cele mai productive regiuni din Uniunea Europeană.
