- Am monitorizat calitatea aerului de la metrou și din autobuze timp de două săptămâni și am aflat că respirăm aer toxic când stăm pe peron să așteptăm.
- Concentrația particulelor PM10 a depășit în repetate rânduri valorile legale maxime. Deși reglementările nu prevăd o limită zilnică pentru particule fine, au fost momente când nivelurile PM2.5 s-au apropiat de cele de PM10.
- În autobuzele electrice aerul este mai curat conform datelor pe care le-am colectat și analizat.
- Ministerul Mediului nu monitorizează aerul din subteran pentru că nu are atribuții prin lege.
- Bucureștiul este pe al doilea loc în topul celor mai poluate capitale europene.
Marius (26 ani) circulă în fiecare zi cu metroul pentru că așa ajunge rapid în Pipera, unde lucrează. Și, pentru asta, merge pe linia M2 Tudor Arghezi- Pipera, care face legătura între sudul Capitalei și zona de nord a orașului.
„În afară de situații punctuale în care aerul din metrou mi s-a părut închis sau greu de respirat, nu mi-am pus niciodată întrebarea despre cât de poluat e aici”, ne-a declarat el.
Diana (23 de ani) circulă și ea pe aceeași linie.
„Mi se pare că e foarte multă umiditate, în unele stații simți miros de mucegai. Cred că ar trebui să aibă un sistem de ventilație mai bun”, ne-a spus ea în timp ce eram în stația de metrou Piața Victoriei și făceam măsurători privind calitatea aerului din subteran.
Timp de o săptămână am monitorizat calitatea aerului pe linia de metrou cu care circulă Marius și Diana.
Cunoscută drept „magistrala corporatiștilor”, pe M2 circulă cele mai noi trenuri de metrou, introduse în circulație în perioada 2013-2016. Traversează Capitala de la nord la sud și are 15 stații.
Pentru a colecta date privind aerul din subteran, am folosit doi senzori portabili de la două rețele independente de monitorizare a calității aerului: un senzor creat de UradMonitor special pentru Buletin de București și un senzor Atmotube oferit de Aerlive.
Cu ei am măsurat cantitatea de particule în suspensie PM10, PM2,5 și PM1 din vagoanele de metrou și din patru stații de pe M2: Pipera, Piața Victoriei, Eroii Revoluției și Tudor Arghezi.
PM-urile (Particulate Matter) sunt particule microscopice care plutesc în aerul pe care-l respirăm. Includ picături de lichid și poluanți generați de activitatea oamenilor. Pot fi generate și de fenomene naturale cum sunt furtunile de nisip sau erupțiile vulcanice și pot conține inclusiv spori de mucegai. Au mărimi diferite și pot pătrunde în corpul nostru generând probleme de sănătate.
PM10 au diametrul mai mic de 10 micrometri.
PM2,5 (sau particulele fine) au diametrul mai mic de 2,5 micrometri.
Pe tot parcursul documentării acestui articol, ne-a îndrumat cercetătoarea Luminița Mărmureanu de la Institutul Național de Fizică a Pământului. Este specializată pe științele mediului și cercetări atmosferice și s-a ocupat de interpretarea datelor.
Notă privind măsurătorile făcute la metrou și în autobuze
Măsurătorile făcute de noi în subteran și autobuze au limitări pentru că am folosit senzori portabili low-cost, nu am avut protocol de eșantionare și perioada de monitorizare a fost de doar o săptămână. De altfel, cercetătoarea spune că a fost precaută în interpretarea datelor. Aglomerația și ventilația slabă din autobuze pot influența valorile.
„Această durată restrânsă nu permite captarea pe deplin a variabilității sezoniere și meteorologice care influențează concentrațiile particulelor în suspensie în mediul subteran”, a mai explicat experta.
În plus, umiditatea ridicată din timpul dimineților în subteran, a făcut ca o parte dintre date să fie eliminate din analiză, ceea ce a redus și mai mult cantitatea de informații colectate.
De asemenea, o monitorizare a calității aerului în autobuzele electrice Granton la exact aceeași oră în fiecare zi a fost, practic, imposibilă, pentru că autobuzele STB nu respectă un orar strict, iar acest tip de mașini electrice nu sunt singurele care circulă pe linia 311.
Datele culese de noi arată că aerul este mult mai poluat în cele patru stații în care am făcut măsurătorile decât în vagoanele cu care circulă călătorii.
Stațiile în care am făcut măsurătorile sunt: Pipera, Piața Victoriei, Eroii Revoluției și Tudor Arghezi.
Cele mai mari valori medii de particule s-au înregistrat seara în stația Eroii Revoluției, inaugurată în 1986.
Legislația internă stabilește limita zilnică de 50 de micrograme pe metru cub doar pentru particulele PM10, nu și pentru cele mai mici.
În prima zi de monitorizare, în toate cele trei momente ale zilei, valoarea limită pentru PM10 a fost depășită la stațiile de la Eroi Revoluției și Piața Victoriei.
Valori peste limită au mai fost înregistrate, cu preponderență seara, și la stația Pipera.
Cercetătoarea Luminița Mărmureanu a explicat că particulele mari prezente în aceste stații indică faptul că poluarea e generată de frecarea roţilor metalice de liniile de metrou și praful care se ridică din nou în aer.
„Stația Piața Victoriei a evidențiat de asemenea o predominanță a particulelor grosiere, ceea ce indică o influență mai puternică a surselor mecanice și de resuspensie a prafului. Cu toate acestea exista o mică diferență între cele Victoriei și Eroii Revoluției, posibil atribuită sistemului diferit de ventilație”, ne-a declarat Mărmureanu după ce a studiat datele.
Cantitatea de PM-uri din aer crește pe parcursul zilei, potrivit măsurătorilor, fapt ce se poate explica prin ventilația insuficientă, fluxul de călători şi circulaţia trenurilor, precum şi prin poluarea de la suprafaţă, conform cercetătoarei.
„(…)În intervalul serii predomină acumularea particulelor fine și ultrafine, fenomen ce poate fi atribuit atât ventilării insuficiente, cât și contribuției continue a surselor interne și externe, precum gazele de eșapament și transformarea acestora în prin reacții chimice/fotochimice și pătrunderea aerului poluat din exterior(n.r. – prin gurile de captare aflate la nivelul intersecţilor)”, a povestit specialista în urma analizei datelor.
Pe lângă stațiile de metrou, am făcut măsurători și în vagoane. Practic am făcut trei călătorii de câte o oră pe zi, în cele trei momente ale zilei.
Datele arată că aerul e mai puțin poluat în garnituri decât pe peron.
Și în acest caz, nivelul de poluare crește spre seară.
„Analiza comparativă a concentrațiilor de particule între peronul stațiilor de metrou și interiorul vagoanelor arată diferențe semnificative, în special pentru PM1, care sunt în medie cu aproximativ 88% mai mari pe peron decât în vagoanele metrourilor. Pentru PM2.5 și PM10, aceste diferențe sunt mai mici, cu valori medii de 59% și respectiv 49%, reflectând calitatea mai bună a aerului în interiorul vagoanelor de metrou, dar în continuare expus la o cantitate importantă de particule, mai ales dimineața când diferențele sunt cele mai pronunțate. Aceste diferențe găsite sunt în acord cu studii anterioare făcute în alte orașe”, ne-a mai explicat cercetătoarea.
Peste 154 de milioane de călătorii s-au înregistrat în sistemul de taxare al Metrorex în 2024. Media zilnică s-a ridicat la peste 421.000, conform unui răspuns transmis de companie.
NOTĂ: Ce se întâmplă în București se întâmplă și la metroul din Bruxelles. Un studiu realizat de organizația Airscan și publicat în iulie 2024 arată că șase stații de metrou din Bruxelles depășesc limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Cauzele sunt identice: uzura frânelor, frecarea roților de șine și efectul de vid al trenurilor care atrage particule din exterior. Concentrațiile din stații sunt semnificativ mai mari decât în exterior, similar cu măsurătorile din București.
Măsurătorile noastre au fost făcute în timpul verii, când conform cercetătoarei Luminița Mărmueanu se înregistrează cele mai mici niveluri de poluare din an. Cu toate astea, rezultatele monitorizării din subteran rămân îngrijorătoare pentru sănătatea bucureștenilor, conform medicilor cu care am vorbit.
Cine-i responsabil
Poluarea de suprafață este monitorizată de Ministerul Mediului, prin 152 stații amplasate pe teritoriul țării, și de organizații independente de monitorizare.
Dacă în mijloacele de transport de suprafață, cetățenii își mai pot face o idee cu privire la calitatea aerului pe care îl respiră, poluarea din subteran rămâne „o necunoscută”.
Ministerul Mediului nu colectează date despre calitatea aerului din transportul public subteran, a transmis ministra Diana Buzoianu, pentru Buletin de București.
„Nu există în acest moment în stațiile de metrou, stații de monitorizare a calității aerului. Ar fi un pas binevenit pentru bucureșteni să amplasăm acolo senzori, motiv pentru care am început o discuție cu Ministrul Transporturilor, domnul Șerban, pentru a încheia un parteneriat în acest sens cu echipa de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”, a declarat Diana Buzoianu pentru Buletin de București.
La fel a spus și fostul ministru Mircea Fechet. Ne-a declarat că astfel de măsurători depășesc atribuțiile Ministerului Mediului, potrivit legislației în vigoare.
„Cred că trebuie să ne uităm în lege și să înțelegem rolul fiecărei instituții, ori Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, deocamdată, nu verifică calitatea aerului nici în metrou, nici în microbuz, nici în autobuz.
Dacă în viitor, legiuitorul va decide că cineva va trebui să verifice și aceste lucruri, și în măsura în care va fi desemnat Ministerul Mediului să verifice lucrurile acestea, probabil că o va face”, a declarat Mircea Fechet pentru Buletin de București.
Întrucât Ministerul Mediului nu colectează date din subteran, știm foarte puține lucruri despre calitatea aerului din metrou, iar majoritatea informațiilor vin din studii independente sau măsurători făcute de jurnaliști și ONG-uri.
De exemplu, un studiu realizat în 2020 de cercetători de la Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului arată că nivelul de PM10 este semnificativ mai ridicat în stațiile de metrou decât la suprafață, similar măsurătorilor realizate de Buletin de București, la peste cinci ani distanţă.
Cercetătorii au monitorizat aerul timp de două zile, în patru stații de metrou. Cantitatea de PM10 a variat între 40-70 micrograme pe metru cub pentru stația Lujerului, respectiv 20-30 micrograme pe metru cub pentru Piața Unirii 1, diferențe atribuite sistemului de ventilație, potrivit studiului.
Principale surse de particule în suspensie identificate au fost uzura șinelor și a pereților din tunel. Totodată, s-a observat o legătură între calitatea aerului din stații și cel din apropierea prizelor de ventilație de la suprafață.
Un alt studiu din 2019 arată că nivelul de PM-uri a depășit valorile-limită în toate cele opt stații în care a fost monitorizată calitatea aerului. Măsurătorile au fost făcute, timp de o săptămână, de către studenți din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Concluzia lor a fost că în majoritarea stațiilor unde au făcut măsurători, valorile PM10 au depășit limita impusă de lege.
Totuși, datele nu sunt nici pe departe suficiente pentru a înțelege în ansamblu fenomenul poluării din subteran.
Potrivit site-ului Metrorex, și operatorul de transport colectează astfel de date, însă ele nu sunt publice.
Am contactat Metrorex pentru mai multe detalii despre monitorizarea aerului, dar și pentru un punct de vedere cu privire la măsurătorile realizate de Buletin de București, însă nu am primit un răspuns până la data publicării.
Particulele care ne scurtează viața
Expunerea la poluarea din metrou, adică pe termen scurt, ar cauza doar reacții alergice, dar:
„ (…) dacă luăm cumulat cu tot ceea ce trăim într-o zi, într-o lună, în ani de zile, cu nivel crescut de particule de materie, nu doar în mijloacele de transport, ci și la locul de muncă și în viața de zi cu zi, unii chiar și acasă, pentru că există și o poluare indoor, atunci efectele pentru sănătatea noastră se resimt direct și aici e nevoie de atenție și măsuri.
Încet, încet pe noi ne costă ani din viață. Și nu doar că murim mai repede, dar trăim cu boli cronice care înseamnă suferință, calitatea vieții proastă, cheltuieli pentru sistemul de sănătate majore, așa că trebuie cumva să schimbăm niște lucruri. Dacă vrem să ne fie nouă mai bine, tuturor.
(…) nu sunt doar boli pulmonare, sunt boli cardiovasculare, afecțiuni endocrine, sunt afecțiuni neurologice, care sunt în relație cu poluarea”, ne-a explicat Beatrice Mahler, medic pneumolog.
Angajații Metrorex care lucrează la întreţinere, în tuneluri, sunt cei mai expuși la poluarea subterană, petrecând între șase și opt ore pe noapte în acest mediu, spre deosebire de călătorii care tranzitează rapid.
Categoriile vulnerabile – copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice – sunt cele mai afectate de calitatea aerului. Studiul „Poluanții din aer și impactul lor asupra bolilor cronice”, despre care Buletin de București a scris aici, arată că pacienții cronici ajung mai des la spital când poluarea crește.
Aerul din autobuz, mai curat
În perioada 23-30 iunie, ne-am plimbat cu autobuzul pe linia 311, pe care circulă noile autobuze electrice ZTE Granton, introduse în circulație în 2023. Traseul lui începe la periferia estică a orașului, de la Uzinele Faur până în centrul Bucureștiului, la Sala Palatului.
Am călătorit dimineața, la prânz și seara, câte o oră. În unele cazuri, din cauza aglomerației, am petrecut și câte două ore în autobuz.
Așa am aflat că în autobuzele STB aerul e considerabil mai curat decât în subteran.
„ (…) valorile medii înregistrate s-au situat între 6,8–7,1 µg/m³ (n.r. micrograme pe metru pătrat) pentru PM2.5 și 7,9–8,35 µg/m³ pentru PM10, încadrându-se în intervalele tipice pentru sezonul cald. Totuși, acestea sunt mai mici decât valorile caracteristice zonelor cu trafic intens din București”.
Cercetătoarea subliniază că în timpul verii, datorită căldurii, a aerului uscat și condițiilor atmosferice, poluanții sunt și dispersați vertical. Cu alte cuvinte, PM-urile se ridică în aer și se împrăștie. În plus, pentru că vântul bate mai slab, particulele mari se ridică mai greu de la sol.
Bucureștiul, a doua cea mai poluată capitală europeană
Bucureștiul este întrecut doar de Capitala Greciei, Atena, când vine vorba de poluarea aerului, arată un studiu al Agenției Europene de Mediu, publicat pe 4 iulie 2025.
Totuși, Bucureștiul are cu aproape 1,5 milioane mai mulți locuitori decât Atena.
La nivel național, Capitala continuă să ocupe primul loc în topul celor mai poluate orașe din România, urmat de Ploiești, Baia Mare și Cluj-Napoca.
Dacă luăm în calcul toate orașele europene incluse în studiu, Bucureștiul se află la coada clasamentului, pe locul 720 din 761.
Raportul „Starea mediului în București” publicat luna trecută de Platforma de Mediu București arată că particulele în suspensie depășesc des valorile limită admise,
Lipsa unui Plan Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA) face ca autoritățile să nu aibă o strategie coerentă de intervenție, mai arată raportul Platformei de Mediu.
Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat în martie că a fost atribuit contractul pentru realizarea unui nou PICA. Realizarea acestui document costă aproape 500.000 de euro.
Planul integrat adoptat anterior a fost anulat în instanță din cauza neconformităților semnalate de societatea civilă.
Comisia Europeană a declanșat cel mai recent în iulie 2023 proceduri de infringement împotriva României pentru că nu a îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, așa cum prevede Directiva privind plafoanele naționale de emisie (NEC).
România nu a reușit să reducă suficient nivelul de poluare cauzat de poluanții periculoși, iar măsurile asumate în Programul Național de Control al Poluării Atmosferice nu sunt considerate suficiente de către Comisie.
A contribuit: Valentin Predescu
***
Acest material a fost realizat sub mentoratul Anei Poenariu (publicrecord.ro), în cadrul Burselor Superscrieri, proiect inițiat de Fundația Friends For Friends și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.
