În ultimii ani, bucureștenii se confruntă pe timpul verii cu temperaturi din ce în ce mai ridicate. Atât Primăria Generală a Capitalei, cât și primăriile de sector fac anunțuri în care recomandă locuitorilor din București să nu iasă din casă în timpul codurilor portocalii sau roșii de caniculă. Totuși, există cetățeni care nu-și permit un aparat de aer condiționat în apartamente și sunt nevoiți să iasă din casă pentru a căuta răcoare la umbra copacilor din parcuri.
Irina Zamfirescu, doctor în sociologie și activistă civică, susține că Bucureștiul nu este pregătit să ofere celor care nu-și permit aparate de aer condiționat posibilitatea de a respira afară pe timpul verilor.
Capitala nu are date actualizate care să arate concret câți metri pătrați de verdeață există pentru fiecare locuitor. În 2014, Curtea de Conturi susținea că în București existau la momentul respectiv mai puțin de 10 mp de spațiu verde pentru fiecare bucureștean.
În paralel, un studiu de la Info Clima despre care Buletin de București a mai scris arată că din 1960 și până în prezent valurile de căldură din Capitală au crescut de patru ori.
Bucureștiul a fost deja cuprins de un cod galben de caniculă, la fel ca mare parte dintre județele din România. Până la finalul lunii iunie sunt anunțate temperaturi ridicate, care pot chiar să depășească 40 de grade Celsius.
Anul trecut, la finalul lunii iunie a fost anunțat un prim cod roșu de caniculă, care avertiza locuitorii Capitalei că temperaturile se vor apropia de 40 de grade Celsius. În luna iulie a aceluiași an 2024, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius la umbră făcând irespirabil aerul în zonele fără copaci, verdeață sau ape.
Aparatele de aer condiționat au devenit indispensabile pentru locuitorii care locuiesc la bloc în București, însă prețul pentru un astfel de dispozitiv nu este accesibil pentru toate categoriile sociale de oameni care trăiesc în București.
În ciuda recomandărilor făcute de către medici și autorități pentru bucureșteni să nu iasă din case pe timpul codrilor portocalii și roșii de caniculă, cei care nu-și permit aer condiționat în apartament sunt nevoiți să caute răcoarea adusă de puținele spații verzi ale Capitalei pentru a putea respira în condiții cât mai aproape de cele normale.
Irina Zamfirescu, doctor în sociologie și activistă pentru drepturile omului, a declarat pentru Buletin de București că cel mai mare oraș din țară este nepregătit pentru a oferi un aer repisrabil celor fără aer condiționat în locuința proprie.
Avem această situație cu verile care au devenit foarte călduroase în ultimii ani. Din păcate, orașul acesta nu a fost pregătit și a rămas așa nepregătit pentru problema asta. Cred că în momentul de față Bucureștiul nu are capacitatea să răspundă la acestă nevoie: cum să fac să respir afară. Asta înseamnă verdeață, asta înseamnă zone cu apă pentru că și asta are efect de răcorire.
irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului
De asemenea, activista pentru drepturile omului susține și că orașul nu oferă o alternativă, care să nu implice consumul, adică mall-urile, celor care n-au posibilitatea achiziționării și instalării unui aparat de aer condiționat în locuința proprie.
„Este foarte greu să găsești aer respirabil pe timp de zi când ai cod roșu de caniculă. Sigur, ne zice și medicul să nu ieșim din casă, dar pe de altă parte eu mă întreb că dacă nu ies din casă, dar sunt un om care nu are aer condiționat nu ar fi fost mai bine să ies din casă într-un loc, în parc, cu o răcoare care scade mult temperatura față de restul aerului decât să stau în apartament la ultimul etaj, la mine în apartament, fără aer condiționat?”, a mai spus Irina Zamfirescu, doctor în sociologie.
Unde găses bucureștenii aer respirabil pe timp de caniculă? Mai puțin de 10 mp de spațiu verde pe cap de locuitor
Spațiile verzi din Capitală în care bucureștenii pot căuta aerul respirabil pe timpul verii sunt în plină scădere, o arată o analiză realizată de jurnaliștii PresOne. De la evenimentele din 1989 și până în prezent spațiile verzi din București au scăzut cu 1.600 de hectare.
Mai mult, nu există date actualizate cu privire la numărul de metri pătrați de spațiu verde raportat la fiecare locuitor al Capitalei.
Administrațiile din București folosesc date din Registrul Spațiilor Verzi al Municipiului București (RSV), un sistem informaţional realizat în perioada 2009-2013, care nu asigură interfața necesară pentru actualizarea datelor.
Practic, datele nu au mai fost actualizate de peste un deceniu, motiv pentru situația reală a spațiilor verzi din Capitală este imposibil de aflat la acest moment.
Mai mult, acest registru nici măcar nu a fost aprobat în Consiliul General, ceea ce înseamnă că este un document care face inventariere cu rol informativ a arborilor și spațiilor verzi din București.
Acest registru a fost criticat inclusiv de către Curtea de Conturi pentru creșterea artificială a suprafeței de spații verzi, se arată într-o analiză semnată pe site-ul Greenpeace.
Mai exact, Curtea de Coturi descoperise că în RSV au fost raportați peste 23 de metri de spațiu verde pentru fiecare locuitor din Capitală pentru că fost incluse și spațiile verzi private, adică curtea din fața casei unui om, precum și Pădurea Băneasa.
Concret, dacă Registrul Verde al PMB raporta peste 23 de metri pătrați de spațiu verde/ cap de locuitor, Curtea de Conturi indica doar 9,8 mp, la nivelul anului 2014.
În paralel, Uniunea Europeană recomandă minimum 26 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății peste 50 de metri pătrați pe cap de locuitor. Recomandări față de care Bucureștiu se află mai departe cu fiecare an care trece.
Efectele copacilor dispăruți
Efectele negative pe care le are lipsa spațiilor verzi asupra aerului respirat de bucureșteni pe timpul verii au fost demonstrate încă de acum trei ani de către ONG-ul din Capitală „Străzi pentru oameni”, care, printre altele, militează pentru străzi pietonale.
„Temperaturi medii de 50°C pe tot bulevardul Regina Elisabeta în acest moment. Recordul de temperatură înregistrat este pe o suprafață neagră, lângă Universitatea București: 72°C. Temperatura medie la umbră, acolo unde pomii încă există este de 35°C. Avem nevoie de replantarea pomilor și reabilitarea alveolelor verzi de pe blvd. Regina Elisabeta. Acest lucru poate să fie posibil cu votul vostru. Intrați pe site-ul primăriei și votați proiectul Coroană Verde pentru Regina Elisabeta”, se arată într-o postare din 2022 pe pagina ONG-ului Străzi pentru Oameni.
Mai mult, tot pe bulevardul Regina Elisabeta, lângă Cercul Militar, trotuarul înregistra 57°C dar temperatura scade până la 37 de grade acolo unde există arbori, mai arată sursa.
În 2020, reporterii Buletin de București au arătat cum, în decursul câtorva ani, ulmii de la Universitate, plantați la începutul anilor 1900, s-au uscat după „toaletări” succesive.
„E vorba de ulmii care au scăpat de niște probleme de sănătate la începutul secolului 20. Practic, aceia erau printre puținii ulmi din zona respectivă și arătau și fabulos și creau și o atmosferă nemaipomenită. Au venit, cu această “toaletare” și nu au ținut cont de nimic, de felul cum trebuie tăiată această specie. Acum, cei mai mulți s-au uscat și au fost tăiați de tot. Cei care taie nu înțeleg nici măcar unde este mecanismul de apărare al arborelui, nu înțeleg unde este tesutul de cicatrizare”, explica în primul episod al investigației Marea Mutilare a arborilor din București, Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România și doctor în horticultură.
Administrația Lacuri Parcuri și Agrement (ALPAB) împreună cu voluntari de la ONG-ul Străzi pentru Oameni au plantat 100 de arbori ca parte a proiectului „Coroană Verde pentru Regina Elisabeta”, declarat câștigător la concursul de proiecte pe bugetare participativă depus de Asociația Străzi pentru Oameni.
Primii 30 de puieți au luat locul ulimor care au umbrit timp de aproape 100 de ani zona de la principala intrare în Parcul Cișmigiu și care s-au uscat din cauza toaletărilor agresive din ultimii ani.
Studiu: Temperaturi din ce în ce mai mari în Capitală
Valurile de căldură care au afectat Bucureștiul și Ilfovul au crescut de patru ori ca frecvență și durată, din 1960 până în prezent, arată un studiu publicat de Info Clima.
Datele arată că în România se înregistrează o creștere semnificativă din punct de vedere statistic atât a duratei cât și a frecvenței valurilor de căldură, menționează autorii studiului.
Studiul a analizat schimbările în parametrii valurilor de căldură pentru două perioade distincte (1961-1990 și 1991-2023) la 10 stații meteorologice de pe teritoriul României.
Cele mai pronunțate creșteri s-au constatat la stația meteorologică București Filaret (+461% durată, +400% frecvență), urmată de stația Arad (+396% durată, +329% frecvență) și Drobeta Turnu Severin (+388% durată, +373% frecvență).
O evoluție similară poate fi observată și pentru intensitatea cumulată a valurilor de căldură, cu cea mai mare diferență între perioadele analizate observată la București Filaret (+492%) și Arad (+424%), în timp ce cele mai mici diferențe au fost observate la Târgu Măgurele (+303%) și Vârful Omu (+157%).
Aceeași analiză a fost efectuată la 31 stații meteorologice de pe teritoriul României și toate stațiile examinate prezintă o creștere de cel puțin 250% a duratei, frecvenței și intensității cumulate în perioada 1991-2023 comparativ cu perioada 1961-1990, stațiile din sud și est fiind cele mai afectate”, menționează cercetarea.
