Masterplanul Velo al Capitalei, documentul care trasează direcțiile de dezvoltare a infrastructurii pentru biciclete până în 2035, a fost trimis votului Consiliului General de către primarul general interimar Stelian Bujduveanu într-o formă care nu include modificările cerute de societatea civilă cu privire la lățimile minime ale pistelor. Acest lucru este critic, conform Asociației Pro Infrastructură, pentru siguranța și confortul bicicliștilor.
Potrivit viceprimarului Stelian Bujduveanu, planul este „gata” și va fi transmis Consiliului General pentru aprobare.
Masterplanul Velo va intra la vot fără modificările cerute de societatea civilă. Expert: „Speranța moare ultima, dar până la urmă moare și aia”
Asociația Pro Infrastructură (API) a criticat lățimile minime prevăzute în document: 1 metru pentru pistele secundare și 1,5 metri pentru cele principale și le-a catalogat drept „aberante” și nesigure.
Standardul actual prevede o lățime de 1,5 metri, însă directorul executiv al API, Ionuț Ciurea, a explicat pentru Buletin de București că minimul ar trebui să fie de 1,8 metri, cel puțin pe rețeaua principală.
„Dacă nici pe hârtie nu putem face lucrurile corect, cum ne așteptăm să le facem în teren? Lățimea benzii e un factor critic pentru siguranță și confort. Diferența de 30 de centimetri contează enorm. Era important să fie 1.8 și încă sperăm. Știţi cum e, speranţa moare ultima, dar până la urmă moare și aia”, a spus Ciurea.
Organizația a cerut încă de anul trecut ca lățimea minimă a pistelor să fie de 1,8 metri pe sens, în conformitate cu standardele vest-europene, însă solicitarea lor nu a fost luată în seamă.
„Bicicleta este a doua cea mai bună soluţie de a descongestiona traficul auto, după transportul public, fiindcă oferă o alternativă la condus unora dintre actualii şoferi, cel puţin pentru anumite deplasări în oraş, scoţând o parte din maşinile de pe străzile super-aglomerate.
Aşa cum vă spuneam şi în vară, Masterplanul Velo al Municipiului Bucureşti (MPVB) e inspirat în mare parte din ghidurile ţărilor vest-europene şi conţine numeroase concepte, prevederi şi acţiuni sănătoase.
De exemplu, recomandă separarea fizică a pistelor velo de traficul auto”, a scris Asociaţia Pro Infrastructură.
Planul a fost elaborat în urma consultărilor publice, însă mai multe organizații specializate au atras atenția că unele prevederi cheie nu au fost ajustate conform recomandărilor.
„În opinia noastră, confortul şi siguranţa pe banda velo este un element critic. Deşi masterplanul recunoaşte că lăţimea minimă necesară unei piste trebuie să ţină cont de abaterea cauzată de echilibrul pe două roţi, PMB insistă cu lăţimile minime aberante pe pistele secundare, 1 metru, respectiv 1,5 metri pe cele principale.
Recomandăm tuturor responsabililor implicaţi să încerce mersul pe bicicletă, pe o bandă de 1 metru cu maşinile vâjâind pe lângă cap, ca exerciţiu obligatoriu înaintea definitivării masterplanului”, au mai transmis reprezentanţii Asociației Pro Infrastructură.
Potrivit API, actuala versiune a documentului înlocuiește o parte din bunele practici europene cu prevederi dintr-un ghid elaborat la nivel național, ceea ce ar compromite calitatea și eficiența infrastructurii velo.
Printre obiectivele asumate de administrația locală se numără realizarea a 150 de kilometri de trasee principale și 415 kilometri de trasee secundare, alături de facilități precum parcări pentru biciclete, rastele și reglementări pentru siguranța în trafic.
„Siguranța este prioritatea absolută – atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni și șoferi”, a declarat Stelian Bujduveanu, pe Facebook. El a mai spus că Masterplanul Velo este „un început serios și asumat”.
După votul din Consiliul General, urmează elaborarea studiilor de fezabilitate și colaborarea cu primăriile de sector pentru implementarea proiectelor.
„Pe hârtie arată bine. Problema e ce iese când se apucă de treabă”. Primarul Bujduveanu nu răspunde
Pe lângă problema lățimilor pistelor principale și secundare, Masterplanul pentru rețeaua de piste de biciclete din București a fost salutat de Asociația Pro Infrastructura pentru principiile sănătoase și direcțiile moderne asumate, dar vine cu un mare semn de întrebare în ceea ce privește implementarea.
Ionuț Ciurea, a mai explicat că fără o aplicare unitară și riguroasă a planului, totul riscă să rămână un document frumos care duce la un proiect strâmb.
„Pe hârtie arată bine. Rețeaua e gândită logic, după fluxurile reale din oraș. Problema este ce facem când ajungem la implementare. Avem experiențe în care proiectele bune sunt distruse în execuție, se fac rabaturi de la standarde, se taie din lățime, se ignoră siguranța. Acolo e pericolul real”, a explicat Ciurea.
În plus, ONG-ul atrage atenția că pistele trebuie să fie protejate fizic atât de traficul auto, cât și de pietoni.
„Trebuie să existe o separare clară, cu bolarzi, borduri sau spații verzi. Nu putem face piste pe trotuar, fără niciun fel de protecție”, a mai declarat directorul.
Un alt element esențial pentru succesul proiectului, spune Ciurea, este interconectivitatea rețelei.
„O singură pistă izolată, cum e cea de pe Calea Victoriei, e doar pentru plimbare. Nu poți vorbi de transport alternativ fără o rețea continuă și coerentă, care să ducă oamenii din cartiere la serviciu și înapoi”.
El a avertizat și asupra provocărilor financiare și birocratice.
„Nu sunt bani suficienți, iar dacă s-ar face totul într-o noapte, ar fi un deranj teribil. Trebuie un plan clar de implementare, cu etape, finanțare identificată și coordonare între primarii de sector și Primăria Generală. Dacă fiecare face cum îl taie capul, o să iasă o struțo-cămilă”.
Contactat de Buletin de București pentru a afla de ce nu au fost implementate solicitările societății civile cu privire la lățimile pistelor, primarul general Stelian Bujduveanu nu a răspuns apelurilor și mesajelor.
CITEȘTE ȘI: Asociaţia Pro Infrastructură, despre Masterplanul Velo al Bucureştiului: Solicităm ca lăţimea minimă a pistei să fie 1,8 metri pe sens
