Într-un oraș care se confruntă cu un deficit uriaș de spații verzi şi cu temperaturi din ce în ce mai crescute, pajiștile urbane reprezintă o soluție la îndemână pentru autorități.
Practica prin care terenuri „gri”, abandonate și pline de deșeuri, se pot transforma în adevărate oaze de verdeață a fost adusă în București, în urmă cu doi ani, de către Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV). De atunci, din acest model s-au inspirat și administrațiile locale, cu precădere Primăria Sectorului 6.
În acest context, Buletin de București a stat de vorbă cu Alex Oprița, membru al APNV, atât despre beneficiile aduse de pajiștile urbane, cât și despre practicile dăunătoare de gestionare a spațiilor verzi care încă dăinuie în Capitală, de la toaletări agresive și rădăcini betonate, la suflante care fac mai mult rău.
Pajiștile urbane din Capitală. Unde sunt amenajate
Prima pajiște urbană din Capitală a fost amenajată în 2023, pe malul Dâmboviței. Explozia de culoare ce a urmat se datorează voluntarilor APNV care au plantat maci, albăstrele, voinicele și alte flori de câmp pe o mică suprafață din apropierea Parcului Natural Văcărești.
La acțiune au participat și angajați ai Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), instituția din subordinea Primăriei Capitalei care se ocupă cu gestionarea spațiilor verzi.
Această pajiște urbană este la al treilea sezon de înflorire anul acesta.
Alex Oprița, Membru al Asociației Parcul Natural Văcărești
Credit: Alex Opriţa/ APNV
În perioada următoare, au continuat și eforturile societății civile, cu sprijinul ALPAB. În acest fel, toată zona dintre Podul Mihai Bravu și Podul Vitan a fost însămânțată cu zeci de plante anuale și perene, explică Alex Oprița pentru Buletin de București.
De asemenea, bucureştenii se vor putea bucura de încă două pajişti experimentale în Parcul Tineretului, însămânţate de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti alături de ALPAB.
Fiind proaspăt însămânţate, acum o lună, aşteptăm să vedem cum se comportă, să vedem dacă e nevoie de reînsămânţare în toamnă şi ulterior, să le oferim publicului, alături de un traseu dedicat biodiversităţii în Parcul Tineretului.
Alex Oprița, Membru al Asociației Parcul Natural Văcărești
O acţiune de ecologizare a malului Dâmboviţei, la care a participat și Buletin de București, a avut loc cu aproape două luni în urmă.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Poluare și sudoare. Cu ce am rămas după trei ore de strâns gunoaie de pe malul Dâmboviței
Inspiraţie şi pentru primăriile de sector
După amenajarea primei pajişti urbane din Capitală, practica a intrat şi în atenţia primăriilor de sector. Spre exemplu, şi spaţiul verde de la intersecția Străzii Râul Doamnei cu Aleea Callatis a fost umplut cu maci, romaniţe, albăstrele şi alte flori de câmp.
Recent, Primăria Sectorului 6 a anunţat că proiectul se extinde în alte cinci zone, după cum urmează:
- În Parcul Liniei – Afi Cotroceni
- Pe Bd. Iuliu Maniu
- Pe Șoseaua Virtuții – Dig Lacul Morii
- Pe Strada Lujerului
- Pe Drumul Valea Largă
De altfel, planuri pentru însămânțarea de pajiști urbane se conturează uşor-ușor și în sectoarele 2 și 4, povestește Alex Oprița pentru Buletin de București.
„Suntem în discuții cu cei de la Primăria Sectorului 2. Şi ei ne-au cerut însămânțarea unei pajiști urbane la intrarea în Parcul Plumbuita. Probabil o vom face la toamnă, acum fiind deja târziu.
Așteptăm aprobare și de la Primăria Sectorului 4, pentru că noi am propus o pajiște urbană şi în Parcul Lumea Copiilor, alături de înfiinţarea unui parc climatic, cu un traseu de biodiversitate și diverse intervenții în zona respectivă.
Deci ușor-ușor vedem din ce în ce mai multă deschidere față de acest tip de inițiative, ne bucură.”
Într-adevăr, soluția este ca după ce noi, din domeniul ONG-ului venim cu astfel de proiecte, și le pilotăm, și se dovedesc de succes, administrațiile locale să le scaleze – ei având această putere administrativă la nivel de oraș, mai ales că și la nivel de costuri este mult mai eficient decât să însămânțezi gazon, să uzi, să tunzi de multe ori.
Alex Oprița, Membru al Asociației Parcul Natural Văcărești
De ce sunt importante pajiștile urbane
Pajiștile urbane reprezintă exemplul perfect prin care natura își poate recăpăta locul chiar și în mijlocul unui oraș sufocat de trafic și betoane, cum este Capitala.
Pe lângă frumusețea lor, pajiștile urbane au un rol esenţial în conservarea biodiversității: atrag insecte polenizatoare, de care depind, cel puţin parţial, majoritatea florilor sălbatice şi a plantelor de cultură din Uniunea Europeană.
De altfel, populaţia polenizatorilor este în declin, din cauza mai multor factori, printre care nivelul ridicat de poluare, schimbările climatice, folosirea unor pesticide toxice şi dispariţia spaţiilor verzi.
În plus, pajiştile urbane pot contribui şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, prin reducerea poluării şi a riscului de inundaţii şi efectului de „insulă de căldură urbană”.
Acestea sunt și mult mai ușor de întreținut comparativ cu gazonul, practică des întâlnită în amenajarea spațiului verde din Capitală, dar criticată de specialiștii de mediu, care o numesc „deșertul verde”. Astfel, în cazul pajiștilor urbane, am putea vorbi inclusiv despre o eficientizare a resurselor.
Acestea trebuie udate doar la momentul însămânţării, cosite o dată, de două ori pe an şi reînsămânţate o dată la trei ani, spune membrul APNV pentru Buletin de Bucureşti.
Pajiștile urbane reprezintă una dintre soluțiile oferite de natură pentru a ne bucura de spații verzi funcționale, cu un cost minim de întreținere.
Alex Oprița, Membru al Asociației Parcul Natural Văcărești
Demersul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti a luat naştere în urma unei consultări cu biologul polonez Maciej Podyma, unul dintre promotorii pajiştilor urbane la nivel european. Pe termen lung, obiectivul asociaţiei este extinderea pajiştei cu flori pe tot malul Dâmboviţei, pentru crearea unui coridor ecologic între Parcul Natural Văcărești și râul Dâmbovița.
De alfel, soluţia pajiştilor urbane este din ce în ce mai des întâlnită şi în alte Capitale, precum Londra, Riga sau Talinn.
CITEȘTE ȘI: Traseu tematic deschis în Pajiștea Petricani, „următoarea arie naturală protejată” din Capitală
Agresiuni asupra spațiului verde din București
Cu toate că administrațiile locale încep să se familiarizeze cu conceptul pajiștilor urbane, Capitala a rămas cu mult în urmă față de alte orașe europene în ceea ce privește întreținerea spațiilor verzi. Pe lângă atacurile vădite precum tăieri ilegale și otrăvirea arborilor, natura se confruntă constant și cu „agresiuni” din partea celor care ar trebui să o îngrijească, prin fel și fel de practici dăunătoare, de la betonarea rădăcinilor până la tăierea florilor arbuștilor.
Spre exemplu, același ALPAB care a colaborat cu Asociația Parcul Natural Văcărești pentru amenajarea pajiștilor urbane, a tăiat rădăcinile chiparoșilor de baltă din Parcul Herăstrău, declarat monument istoric, după cum a semnalat Diana Culescu, vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), filiala teritorială București-Ilfov, la începutul anului.
În Sectorul 1, mai mulți arbuști din genul Cornus au fost măcelăriți, prin tăieri la partea superioară a ramurei (cea care înflorește), după cum a explicat specialista într-o postare pe Facebook.
Tot aici, au fost rase zecile de păpădii crescute pe spațiul verde de pe mijlocul Bulevardului Bucureștii Noi. La acel moment, Diana Culescu a explicat că există o serie de probleme care contribuie la obiceiurile incorecte de gestionare a spațiilor verzi, de la lacune legislative la lipsa Registrului Spaţiilor Verzi şi a echipamentelor necesare.
În Sectorul 3, rădăcinile arborilor sunt deseori betonate sau tăiate, prin lucrări care nu respectă zona de protecție a rădăcinilor. În timp, astfel de lucrări duc la uscarea și prăbușirea arborilor.
O parte din intervenţii care dăunează naturii, precum cosirile repetate şi strângerea frunzelor sunt solicitate inclusiv de cetăţeni.
Sunt şi multe zone din parcuri în care observăm că, după cosirea din mai, nu mai creşte nimic. Şi am putea să privim aceste zone drept refugii de biodiversitate, zone care pot funcţiona într-un peisaj mai aproape de natură, în care natura să fie lăsată să-și facă treaba. Trebuie să lucrăm la o înțelegere comună între specialiști, administrațiile locale și cetățeni.
Alex Oprița, Membru al Asociației Parcul Natural Văcărești
Exemplele pot continua cu fel și fel de practici populare în rândul administrațiilor locale, dar dăunătoare pentru natură şi implicit, pentru sănătatea cetăţenilor unui oraş gâtuit de poluare: de la toaletări agresive, văruirea copacilor, până la utilizarea suflantelor în parcuri.
