Experimentul „Păpădia” ar fi putut fi un exemplu pozitiv despre cum autoritățile din Capitală încep să îmbrățișeze flora spontană, fără intervenții costisitoare care, de cele mai multe ori, fac mai mult rău mediului înconjurător, spun specialiștii.
Experimentul „Păpădia” a pornit de la un locuitor implicat
Este vorba despre spațiul verde de pe mijlocul Bulevardului Bucureștii Noi, unde crescuseră zeci de păpădii. Priveliștea a atras reacții pozitive atât din partea locuitorilor zonei, cât şi pe reţelele de socializare, povestește autorul propunerii, Iulian Ignat, pentru Buletin de București.
Când am văzut că pe fâșia, destul de lungă, de pe mijlocul Bulevardului Bucureștii Noi, au crescut flori, sunt și arbori plantați de câțiva ani, am rugat să păstreze așa cum sunt. Un lucru bun pentru biodiversitate, pentru aerul pe care îl respirăm.
Acesta face parte din grupurile de iniţiativă civică „Parc Bazilescu” şi „Spații Verzi Sănătoase”. Cea din urmă derulează, alături de Asociația „Aspire to Change”, proiectul „Bucureștii Verzi și Noi” ce presupune transformarea unor alveole mari din cartier în pajiști urbane.
Noi ne-am format în încercarea de a schimba mentalitatea de gestionare a spațiilor verzi, care continuă să fie, în multe locuri, haotică și nocivă. Ținem legătura cu specialiști, cu peisagiști.
Tradiția locului
Cum Iulian locuiește în zonă încă de mic, s-a obișnuit cu intervențiile agresive asupra spațiului verde. Povestește că s-a bucurat de deschiderea Primăriei Sectorului 1 și de decizia de a păstra floriile.
Acolo, deseori aveau loc acţiuni de heirup, cu foarte multe maşini de tuns iarba, şi suflante, şi utilaje foarte poluante, care nu făceau decât să taie nişte flori. Se producea mult zgomot, multă poluare, pentru o acţiune fără rost, practică des întâlnită în tot orașul.
Bucuria cetățenilor nu a durat prea mult, căci la scurt timp, au venit muncitori cu mașini de tuns iarba, iar zecile de păpădii au fost rase.
Dialogul cu supervizorul lucrărilor a fost redat pe pagina sa de Facebook:
„Ne-a trimis de la Primărie”, mi-a spus supervizorul, un domn cu glugă. Dar eu am dubii, pentru că cu câteva zile în urmă, „de la Primărie” mi s-a spus că s-a transmis în teren să lase florile în pace. Și pentru că nu era nimeni de la Primărie în preajmă, doar domnul de la firma care ia bani publici pentru a face ceva, trebuie tăiată chitanța pentru ceva.
– Trebuie să tundem, se vede urât.
– Cum adică urât? E plin de flori.
– Care flori, unde flori?
CITEŞTE ŞI: Încă „o lovitură de topor” pentru platanii de pe Splaiul Unirii. Borduri noi în detrimentul rădăcinilor
Cum se pierd spațiile verzi
Pe lângă atacurile vădite asupra spațiilor verzi din București, natura se confruntă constant și cu „micro-agresiuni” din partea celor care ar trebui să o îngrijească, prin fel și fel de practici dăunătoare, de la betonarea rădăcinilor până la tăierea florilor arbuștilor.
Reporterii Buletin de București au contactat-o pe Diana Culescu, vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), filiala teritorială București-Ilfov, pentru a discuta despre ce efecte ar putea avea îndepărtarea florei spontane.
Cred ca este şi o problemă de sănătate, în sensul în care noi tăiem ce crește deja pe sol. Nu avem resurse să udăm și să întreținem corect gazonul, astfel încât să fie terenul acoperit. Pentru că am tăiat iarba la momentul nepotrivit, terenul devine un teren nud, neacoperit şi când bate vântul, ne va intra tot praful în case și în plămâni. Este un ecosistem de probleme.
Referitor la obiceiurile incorecte practicate la nivelul întregii Capitalei, specialista explică faptul că există o serie de probleme, de la lacune legislative la lipsa Registrului Spaţiilor Verzi şi a echipamentelor necesare.
„Problema este că cei care lucrează la întreținerea spațiilor verzi nu au prea multe competențe, pentru că nu există cadrul necesar (n.r. standardul ocupaţional) pentru a se face cursuri. Și atunci ca să poți să îi plătești, trebuie să le dai să facă ce știu să facă, și anume să taie iarba.
Așadar, se taie păpădii, se taie tot ce există în cale. În Sectorul 1 s-au tăiat și plante perene, care au fost puse în urmă cu doi ani și au costat foarte mult, pentru că oamenii nu știu altceva. Nu știu să recunoască care sunt perene și care sunt buruieni.”
În lipsa planurilor de gestionare a spațiilor verzi, care ar trebui incluse în Registrul Verde, administrațiile publice sau firmele contractate nu au echipamentele necesare pentru efectuarea unor intervenții corecte. Spre exemplu, cu trimmerul de tăiat iarba, nu se pot face tăieri corecte asupra arbuştilor, adaugă Diana Culescu.
Ne-am adresat și edilului George Tuță pentru un punct de vedere asupra intervenției din Bulevardul Bucureștii Noi, precum și asupra modalităților de gestionare a spațiilor verzi din Sectorul 1. Nu am primit un răspuns până la data publicării.
