Biroul Electoral Central a analizat conduita, declarațiile și problemele politice, pentru a decide invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, se arată în motivarea deciziei de duminică seara.
BEC a invocat hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2024 de a anula alegerile prezidențiale, dar și faptul că Georgescu nu ar respecta și apăra Constituția.
BEC a constat, potrivit motivării deciziei sale de duminică seara, că Georgescu „nu întrunește condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.”
CITEȘTE ȘI: Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de Biroul Electoral Central. Nicușor Dan poate candida
Ce a determinat invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu
„Instanţa de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condiţiile «care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Președinte al României», și anume să respecte Constituția și să apere democraţia, condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care «propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, ce! mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor» (…)
Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curţii Constituţionale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, aşadar şi autorităţilor publice chemate să organizeze şi să urmărească buna desfăşurare a procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central.
Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Preşedintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, să respecte şi să valorifice, să dea eficienţă statuărilor cu forţă juridică constituţională ale instanţei de contencios constituţional, aşadar inclusiv celor pronunţate în exercitarea de către aceasta a atribuţiilor circumscrise obligaţiei sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curţii Constituţionale a României nr. 2 și nr. 32/2024).
(…) Astfel, condiţiile de formă ale candidaturii, precum şi cele speciale de fond, inclusiv declaraţia candidatului în sensul că îndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformităţii lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarităţii lor în raport cu poziţionarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituţional”, se arată în motivarea deciziei BEC.
BEC a făcut o analiză de fond, nu doar a corectitudinii documentelor
În sprijinul hotărârii privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, Biroul Electoral Central invocă faptul că nu poate da analiza dosarul acestuia doar din perspectiva birocratică, a corectitudinii documentelor depuse, ci a făcut și o analiză de fond.
„De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia.
În această împrejurare, Biroul Electora! Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând re/uarea în integralitate a acestuia.
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esenţă ale statului de drept.
Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii si pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituționale actuale.
De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (/pc/us/v cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esenţiale pentru democraţie și statul de drept, Curtea Constituţională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neindeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, find inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.
În concluzie, atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menţionate, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă”, se arată în motivarea Biroului Electoral Central.
Decizia de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu a fost votată de 10 dintre membrii BEC. Patru membri au votat împotrivă, respectiv reprezentanții USR, AUR, SOS și POT.
Care sunt atribuțiile legale ale BEC în analiza unei candidaturi
Biroul Electoral Central are, potrivit legii, ca atribuții, în primul rând, să facă o verificare de formă a candidaturii: numărul și valabilitatea semnăturilor de susținere (minimum 200.000), corectitudinea documentelor depuse, dacă persoana care candidează îndeplinește condițiile prevăzute de Constituția României, conformitatea cu Legea Partidelor și a Finanțării Electorale.
Totuși, BEC poate analiza dacă programul electoral sau declarațiile candidatului încalcă principiile constituționale, promovând: discurs extremist, fascist sau rasist, negarea ordinii democratice sau a statului de drept, mesaje care incită la ură sau la violență împotriva unor grupuri sociale.
Deși Biroul Electoral Central nu are competența directă de a cenzura discursul politic, poate respinge candidatura în baza art. 37 din Constituție, care interzice candidaturile persoanelor care subminează valorile democratice.
Decizia BEC este de validare sau invalidare a candidaturii. După verdictul dat de Biroul Electoral Central, timp de 24 de ore pot să fie depuse în mod oficial contestații la Curtea Constituțională, care are la dispoziție alte 48 de ore să vină cu o soluționare.
Decizia CCR este definitivă, iar judecătorii constituționali pot valida sau invalida candidatura.
