Un studiu realizat de Fundația Comunitară București arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. 59% dintre ei consideră cutremurele ca fiind un pericol major.
La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată.
„Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale”, a explicat Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.
CITEȘTE ȘI: Apel la voluntari pentru ecologizarea malului Dâmboviței
Majoritatea bucureștenilor se tem de un nou cutremur
Nici măcar jumătate dintre bucureșteni (45%) nu au luat încă măsuri de protecție în caz de cutremur, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur, mai arată studiul citat.
Cutremurul este pe locul doi în lista de îngrijorări, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% spun că se simt vulnerabili în fața unui cutremur major.
Cele mai mari procente legate de teama de cutremur s-au înregistrat în rândul bucureștenilor cu vârste între 35 și 64 de ani.
Tinerii între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre ei au afirmat că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire.
Tot tinerii sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%).
Părinții au o încredere scăzută în rezistența școlilor în fața unui cutremur. Doar 43% dintre ei au încredere că școlile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major.
În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur.
„Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, a spus Alina Kasprovschi.
În cine se încred bucureștenii
La capitolul încredere în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate.
40% au încredere în autoritățile competente, precum Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), iar un procent similar se sprijină pe familie și apropiați. Doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale.
Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, marea majoritate a bucureștenilor (91%) consideră DSU ca principal responsabil, urmat de Primărie, apoi propria persoană, pentru 45% dintre ei.
Mai puțin de jumătate sunt informați cu privire la cutremur
Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare.
În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteni nu au discutat niciodată în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit.
Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%).
Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect”.
Alina Kasprovschi, Fundația Comunitară București
Dacă ar ști că locuința lor ar avea un risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare.
În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței.
Datele au fost colectate în perioada 5-10 februarie 2025, prin metoda interviurilor autoadministrate. 500 de bucureșteni cu vârste de peste 18 ani au fost chestionați.
