Pe 8 martie, de Ziua Internațională a Femeii, Sala Palatului găzduiește spectacolul „Lacul Lebedelor”. Reprezentația va fi una inedită pentru că va îmbina clasicul cu tehnologia vizuală modernă.
Pentru prima dată, „Lacul Lebedelor” este prezentat într-o formă care îmbină baletul clasic cu proiecții digitale spectaculoase, lumini atent orchestrate, scenografie digitală și o atmosferă captivantă vor face ca acest spectacol să fie o experiență totală.
Doi balerini de renume revin pe scena din România
Iana Salenko este balerină de renume internațional, apreciată pentru rolurile sale din Spărgătorul de Nuci, Cenușăreasa, Frumoasa din Pădurea Adormită. Ea va da viață dublului rol Odette/Odile.
Născută la Kiev, Iana Salenko a devenit solistă a Operei din Donetsk în 2000, iar doi ani mai târziu, la vârsta de 19 ani, a devenit prim-balerină la Opera Naţională din Kiev. În prezent, Iana Salenko este prim-balerină a Baletului de Stat din Berlin.
Marian Walter, partenerul său de scenă, este un balerin recunoscut pentru tehnica și expresivitatea sa. Walter a urmat școala de Balet de Stat din Berlin pe care a absolvit-o în 2000.
Artistul dansează părți importante ale repertoriului clasic și contemporan, acesta cântănd de asemenea în balete de August Bournonville, George Balanchine, Frederick Ashton.
Prețul biletelor variază de la 194 la 398 de lei iar spectacolul începe de la ora 19:00.
Spectacolul este organizat de Musicals, în colaborare cu Opera Națională București.
CITEȘTE ȘI: Program de agrement la Berceni Arena, în weekend
“Lacul Lebedelor”, spectacol celebru in istoria baletului
„Lacul lebedelor” a avut premiera mondială pe 20 februarie 1877, la Teatrul Bolshoi din Moscova, unde nu a fost bine primit. Abia în 15 ianuarie 1895, cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov a avut un succes enorm la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg.
Libretul baletului, în patru acte, a fost scris de către Vladimir Berghicev și V. Ghelzer, având ca sursă de inspirație o veche legenda rusă sau germană. Teoriile criticii sugerează că la baza acestei lucrări ar fi stat mai multe surse, printre care: povestea autorului german Johann Karl August Musäus în “Der geraubte Schleier”; basmul rusesc “Rata albă”; viață tragică a regelui bavarez Ludovic al II-lea, ce a murit în condiții misterioase în apropierea lacului Starnberg sau chiar un fragment din biografia autorului.
Textul a fost de mai multe ori transcris si modificat, astfel că, unele versiuni au un final diferit de original.
CITEȘTE ȘI: Patru linii STB ar putea circula deviat, duminică, pentru meciul Rapid București-FCSB
Comments are closed.