- Dragoș Frăsineanu, șeful Direcției pentru Cultură din Capitală (DCMB), instituție care avizează demolările și construcțiile noi în zone „sensibile” din Capitală, este proprietarul unui apartament într-o zonă de lux a Capitalei. Locuința nu apare în declarațiile sale de avere.
- Blocul se află pe strada Tudor Vianu, în Nordul Capitalei, aproape de Calea Dorobanți, una dintre cele mai scumpe zone ale Bucureștiului, și a fost ridicat pe locul unei case bătrânești.
- Mai multe documente ajunse în posesia Buletin de București arată că, încă din 2019, a fost înregistrată o promisiune de vânzare-cumpărare pentru unul dintre apartamentele din noul bloc, în numele soților Dragoș și Mihaiela Frăsineanu, ambii bugetari de carieră.
- Unul dintre dezvoltatorii blocului de pe Tudor Vianu nr.31 susține că Dragoș Frăsineanu s-a mutat în apartament încă de acum patru ani, când a și plătit majoritatea banilor pentru locuință. Diferența a fost virată abia în 2024, din cauza unui litigiu pe care l-ar fi avut constructorii.
- Veniturile și depozitele bancare declarate de familia Frăsineanu la Agenția Națională de Integritate și analizate de reporterii Buletin de București ridică semne de întrebare cu privire la sursa banilor plătiți pentru acest apartament de lux.
- Clădirea a fost ridicată de Sebastian Costin Moise, fost deputat și lider al Partidului Mișcarea Populară (PMP), alături de un alt dezvoltator imobiliar implicat în scandalul retrocedărilor de la Parcul Verdi, printr-o firmă care a înregistrat, conform ultimului bilanț depus, pierderi de peste 76.000 de lei. Acum SRL-ul se află în proces de dizolvare.
- Recent, Dragoș Frăsineanu a amenințat jurnaliștii Buletin de București, în urma unui articol privind lucrări neconforme la sediul Direcției pentru Cultură.
- „Mâine sunt la voi la ușă, crede-mă, cu poliție, cu procuratură, cu tot. […] Nu voi lăsa lucrurile așa“, sunt mesajele lui Dragoș Frăsineanu la adresa reporterului Buletin de București.
- Am încercat să discutăm, la sediul Direcției pentru Cultură, cu Dragoș Frăsineanu despre apartamentul din zona Dorobanți, însă reprezentanții instituției ne-au transmis, după ce au verificat legitimațiile jurnaliștilor, că directorul se află într-o ședință despre care nu știu când s-ar termina. Aceștia ne-au mai comunicat că doar Ministerul Culturii ar putea să răspundă la întrebările noastre.
- Ministrul în subordinea căreia se află Dragoș Frăsineanu, Natalia Intotero, evită, de mai bine de o lună, să aibă o reacție în acest caz.
***
Bloc construit în locul unei case vechi
Anul 2019. Pe strada Tudor Vianu din Sectorul 1, în urma unui șantier apărut într-o zonă de case, răsare un bloc de locuințe cu design modern. Ușile din sticlă, parcarea subterană și balcoanele cu pereți transparenți ale clădirii și-au făcut loc între două imobile mult mai vechi.
La intrarea în scara blocului există doar șase cutii poștale, iar dincolo de gardul de ciment care separă clădirea de restul străzii, se află curtea interioară, unde au fost amplasate două mici porți de fotbal.
Blocul de două etaje este situat la numărul 31. Aici a fost dărâmată o casă mică, cu o curte mult prea mare pentru o zonă cu asemenea potențial imobiliar.
Bătrânul imobil, cu fațada vopsită într-un verde deschis, aproape spălăcit, și-a găsit sfârșitul sub buldozer la finalul anilor 2010.
Un document descoperit de Buletin de București arată că, în 2019, clădirea a fost „edificată”, însă o captură a locului din arhiva Google Maps arată că, în vara aceluiași an, blocul rezidențial era încă în proces de construire, cu muncitori pe șantier și geamuri montate pe jumătate.
De asemenea, blocul cu doar cinci apartamente are șapte locuri de parcare în subteran, conform aceluiași document.
Constructorul I: Fost lider al Partidului Mișcarea Populară (PMP)
Dreptul de proprietate dobândit prin construire s-a împărțit în trei: Sebastian Costin Moise, Cosmin Țîrvuloiu și Vianu Rezidential Construct SRL.
Sebastian Moise nu este un constructor oarecare. În urmă cu două legislaturi, a fost deputat din partea Partidului Mișcarea Populară. A fost ales din partea circumscripției București, dar a intrat în Parlamentul României abia în 2019, când l-a înlocuit chiar pe președintele PMP, ales europarlamentar în luna mai a aceluiași an.
Sebastian Moise a fost și președintele filialei PMP București, însă în 2023 s-a retras din partid și din viața politică, susținând la acea vreme că nu plănuiește curând o revenire.
„Am convocat astăzi, în calitate de președinte al PMP București, o ședință pe care mi-a fost greu să o concretizez. În urma acesteia și după o perioadă lungă în care m-am gândit, am luat decizia, deloc ușoară, de a mă retrage din activitatea politică”, a scris Sebastian Moise pe Facebook pe 24 octombrie 2023.
Constructorul II: Beneficiar al retrocedărilor „cu cântec” de la Parcul Verdi
Investigația „Firea Tunului”, publicată de Rise Project, arată că cel de-al doilea constructor al blocului de pe strada Tudor Vianu nr. 31, Cosmin Țîrvuloiu, a fost unul dintre beneficiarii retrocedărilor de la Parcul Verdi.
Țîrvuloiu, alături de un alt beneficiar al retrocedărilor, Mircea Robea, a vândut Primăriei terenurile cu 6,6 milioane de euro, o sumă de trei o mai mare decât plătise cu câteva luni înainte.
Jurnaliștii Rise Project au arătat și cum afaceristul a fost ajutat în această tranzacție de sora lui Sebastian Moise, Ionela Dicu, fiica bulibașei din Târgoviște.
Cei doi constructori, Sebastian Moise și Cosmin Țîrvuloiu, au dezvoltat mai multe afaceri imobiliare în București și Dâmbovița, precum: Premium Rezidențial și Floreasca Rezidențial, potrivit jurnaliștilor Rise Project.
Constructorul III: O firmă cu doi angajați și pierderi financiare timp de cinci ani la rând
Cel de-al treilea proprietar este Vianu Rezidențial Construct SRL, o firmă apărută pe piață cu un an înainte ca imobilul să fie declarat „edificat”.
Din 2018 și până în prezent, contabilii au declarat în bilanțul depus la Ministerul de Finanțe cel mult doi angajați, iar în ultimii 5 ani de existență a înregistrat pierderi de zeci de mii de lei. Pe bilanțul din 2023, SRL-ul a declarat pierderi care depășesc 76.000 de lei.
Firma este deținută tot de Sebastian Moise și Cosmin Țîrvuloiu și se află aproape de finalul procesului de dizolvare.
Dragoș și Mihaiela Frăsineanu, cumpărătorii unui apartament de lux în blocul de pe strada Tudor Vianu nr. 31
În anul în care construcția a fost declarată „edificată”, 2019, a apărut și o promisiune de vânzare-cumpărare pentru un apartament de lux, de 85 de metri pătrați. Cei care voiau să cumpere locuința sunt doi funcționari de „top”, Dragoș și Mihaiela Frăsineanu, după cum Buletin de București a arătat aici.
Apartamentul menționat în promisiunea de vânzare-cumpărare era compus din două camere, dependințe și balcon, avea o suprafață utilă de aproximativ 70 mp.
În același document se preciza că termenul-limită pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare era 15 noiembrie 2020.
Totuși, abia patru ani mai târziu, în 2024, familia Frăsineanu apare oficial în actele de proprietate ale apartamentului, conform unui altor documente obținute de reporterii Buletin de București.
Este vorba despre un apartament compus din trei camere și dependințe, cu o suprafață utilă de aproximativ 75 mp. În plus, apare și o terasă de 15 mp.
Reporterii Buletin de București l-au contactat și pe Sebastian Moise, unul dintre constructori, însă acesta nu a oferit niciun detaliu despre tranzacția cu Dragoș Frăsineanu, susținând că de aceste aspecte s-a ocupat partenerul său de afaceri, Cosmin Țîrvuloiu.
Contactat la rândul său și întrebat despre prețul cu care a vândut apartamentul către Dragoș Frăsineanu, Cosmin Țîrvuloiu a spus că nu-și mai amintește suma. Mai mult, tranzacția avut loc în urmă cu aproape patru ani, moment în care directorul Frăsineanu s-a și mutat în Dorobanți.
„Sincer, nu mai știu, că l-a luat acum trei ani sau patru ani. A dat atunci o parte din bani, am avut un litigiu și a mai dat o diferență mai mică acum un an sau ceva de genul. Domnul s-a mutat încă de atunci în apartament (n.r. în urmă cu patru ani).
Eu am avut un litigiu, bine, îl am în continuare, dar l-am câștigat în primă instanță”, a declarat Cosmin Țîrvuloiu pentru Buletin de București.
Noul apartament al directorului DCMB se află într-o zonă de lux, cu locuințe tranzacționate la peste 200.000 de euro
Strada Tudor Vianu se află în Nordul Capitalei, aproape de Calea Dorobanți, una dintre cele mai „exclusiviste” zone ale Bucureștiului. Piața imobiliară înregistrează în această zonă prețuri la apartamente care ajung la sute de mii de euro, chiar și în clădiri construite în urmă cu 15-20 de ani.
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) publică anual, din 2008, o grilă cu prețurile orientative ale imobilelor, în funcție de zonă.
În analiza pieței imobiliare de aici, publicată la începutul acestui an, strada Tudor Vianu se află în zona „confort I sporit”, una dintre cele mai scumpe.
Valoarea minimă pentru un apartament cu trei camere, situat la un etaj intermediar, în această zonă, pleacă de la 166.000 de euro.
Totuși, apartamentele scoase la vânzare în apropierea străzii Tudor Vianu, cu dimensiuni similare ca cel al familiei Frăsineanu, pot ajunge la un preț dublu față de estimările notarilor publici.
De exemplu, un apartament de 77 de metri pătrați dintr-un imobil construit în 1996, scos la vânzare pe o stradă paralelă cu Tudor Vianu, costă nu mai puțin de 245.000 de euro, adică peste 3.100 de euro per metru pătrat.
Averea familiei Frăsineanu. Zeci de mii euro în urma unui „management defectuos” de la CNAIR
Veniturile și depozitele bancare declarate de familia Frăsineanu în ultimele declarații de avere arată că cei doi au o sumă modestă în conturi, însă Mihaiela Frăsineanu a obținut sute de mii de lei în 2023 de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în urma unei hotărâri judecătorești.
Mai exact, aceasta a dat în judecată compania după ce ar fi fost demisă ilegal, iar instanța i-a dat dreptate și a obligat CNAIR la plata unor compensații, echivalentul a aproape 130.000 de euro, bani publici.
Din poziția de director al Direcției pentru Cultură București, Dragoș Frăsineanu a declarat, anul trecut, un salariu anual, de doar aproape 14.000 de euro, adică aproape 1.200 de euro pe lună.
Soția lui a avut un venit total de aproximativ 32.500 de euro pe an din mai multe surse, adică aproape 3.000 de euro pe lună.
De altfel, în 2024, Mihaiela Frăsineanu apărea pe statul de plată al Cancelariei premierului Marcel Ciolacu având funcția de consilier de stat. Aceeași funcție a ocupat-o și în mandatul Vioricăi Dancilă.
Mihaela Frăsineanu a fost anterior și secretar general adjunct în Ministerul Mediului. Mai mult, Mihaela Frăsineanu conduce și un ONG de mediu, numit „Asociația OIREP Ambalaje”, cu competențe în zona deșeurilor. Asociația a fost înființată în 2019, iar aceasta este directoarea executivă din iulie 2020, potrivit propriului CV.
În conturile și depozitele bancare, Dragoș Frăsineanu a declarat în anul 2020, anul în care a cumpărat apartamentul, că are doar circa 5.500 de euro.
Un calcul făcut doar în baza veniturilor declarate la Agenția Națională de Integritate, arată că cei doi soți au încasat de la statul român, în ultimii trei ani, aproximativ 280.000 de euro.
La capitolul proprietăți, soții Frăsineanu dețin o parte dintr-un teren intravilan din Prahova de 1.700 de metri pătrați, din anul 2002, atunci când a fost moștenit de Dragoș Frăsineanu. El mai are și o cotă-parte dintr-un apartament din București cu o suprafață de 69 de metri pătrați, moștenit în același an, conform declarației de avere din 2024, despre care nu se știe public dacă este închiriat sau nu.
„Puterea” din pixul lui Frăsineanu
Șeful Direcției pentru Cultură are studii în Geografie terminate la Universitatea din București, conform documentului prin care a fost numit în funcție, și a predat o perioadă la Universitatea „Spiru Haret”.
De altfel, instituția pe care o conduce are atribuții în demolarea clădirilor vechi din Capitală și în zona dezvoltării de noi proiecte imobiliare.
Mai exact, Direcția de Cultură a Municipiului București analizează și dă avize în cazul demolării de clădiri monument istoric clasa B, clădiri din zone protejate sau cele din preajma unor monumente istorice.
De asemena, structura din subordinea Ministerului Culturii își dă acordul sau nu cu privire la noile construcții sau extinderi de imobile în zone protejate.
Fără răspunsuri despre banii pentru un apartament de lux, din cauza unei ședințe cu final incert
Reporterii Buletin de București au încercat să discute cu Dragoș Frăsineanu despre apartamentul nedeclarat din zona Dorobanți la sediul DCMB, însă reprezentanții instituției ne-au transmis, după ce au verificat legitimațiile jurnaliștilor, că directorul se află într-o ședință despre care nu știu când se va termina. Aceștia au mai transmis că doar Ministerul Culturii poate să răspundă întrebărilor noastre.
„Domnul director este în ședință și din păcate nu poate să vorbească. Dacă doriți mai multe detalii mergeți la minister, la biroul de dialog și comunicare. Biroul de dialog și comunicare răspunde, noi nu avem…Nu știm când se finalizează ședința. Am înregistrat solicitarea dumneavoastră o să primiți răspuns de la biroul de comunicare de la minister”, a transmis una dintre angajatele instituției.
Reporterii Buletin de București au lăsat întrebările, în format tipărit, la Direcția de Cultură a Municipiului București și le-au transmis și prin e-mail către Ministerul Culturii. Răspunsurile le vom publica de îndată ce le vom primi.
Dragoș Frăsineanu, către reporterul Buletin de București: „Mâine sunt la voi la ușă, cu poliție și procuratură. Nu e cazul să-ți distrugi viața”
Reamintim, un articol publicat de Buletin de București la începutul anului, despre faptul că pe fațada sediului instituției conduse de Frăsineanu, aflată într-o zonă de protecție istorică, sunt montate aparate de aer condiționat fără autorizație de construire, l-a iritat peste măsură pe directorul DCMB.
Acesta i-a transmis reporterului publicației noastre, într-o discuție ulterioră din biroul său, că este prea tânăr să se bage „în astfel de lucruri”.
Dragoș Frăsineanu a susținut că articolul „Ironie amară: instituţia responsabilă cu protejarea patrimoniului are aparate de aer condiționat ilegale pe clădirea monument istoric în care funcţionează” ar fi „o lucrătură atât de prost făcută” și „o comandă” împotriva lui.
O altă angajată a instituției publice, participantă la discuție, a insistat pe faptul că DCMB îl va da în judecată pe jurnalist „pe persoană fizică, înțelegi?”.
Pe parcursul dialogului, Dragoș Frăsineanu a precizat că va trimite poliția la sediul Asociației Funky Citizens, publisherul publicației „Buletin de București”, „să vedem cum sunteți voi versus noi”.
„Știi cât de ușor este să faci rău în lumea asta?”, a afirmat directorul Direcției de Cultură a Municipiului București.
În timpul discuției cu reporterul BdB, Frăsineanu a rugat o angajată să verifice ce avize s-au eliberat pentru clădirea în care funcționează Funky Citizens.
În plus, a adus în discuție și sursele de finanțare ale BdB, arătând că s-a documentat înaintea discuției cu reporterul: „V-ați chinuit să câștigați acel… de la Uniunea Europeană, v-ați câștigat cu greu și finanțări Google și tot. De ce să faceți lucrurile astea? Chiar nu înțeleg”.
Ministrul în subordinea căreia se află Dragoș Frăsineanu, Natalia Intotero, evită, de mai bine de o lună, să aibă o reacție în acest caz.
Editori: Cătălin Doscaș, Răzvan Chiruță
Comments are closed.