Jaful bancomatelor de la Otopeni pare să fi fost un fiasco pentru cei care au gândit și au pus în aplicare operațiunea, arată datele preliminare ale anchetei.
Jaful de la bancomatele din Otopeni este cel de-al șaselea de acest fel din ultima perioadă. În acest an, până la exploziile din Otopeni, au mai fost încă cinci astfel de incidente. Cu toate acestea reprezentanții poliției susțin ca în România nu avem de-a face cu un fenomen.
“Există un cerc de suspecți în cauza aceasta. La nivel național, spargerile de bancomate prin folosirea explozibilului nu reprezintă un fenomen”, a dat asigurări Cristi Gheorghe, comisar-șef în cadrul Direcției de Investigații Criminale de la IGPR, la o zi după incident.
Informațiile cu privire la sumele de bani care au existat în bancomate și, mai ales, câți bani sunt furați în urma unor astfel de incidente rămân sub cheie chiar și după finalizarea investigațiilor.
Totuși, cazul de la Otopeni este ieșit din comun chiar și pentru oamenii legii, dincolo de faptul că cele două bancomate erau amplasate la intrarea pe cel mai circulat drum național iar zona este înțesată cu camere de supraveghere.
Surse judiciare au explicat la solicitarea Buletin de București că hoții au reușit să ia foarte puțini bani.
“Imaginați-vă că aproximativ 130 de mii de euro au fost recuperați din incinta băncii”, au precizat acestea.
Spargătorii fac parte dintr-un grup de infractori care acționează la nivel național iar despre tipul de explozibil folosit încă nu se știe mare lucru.
Analizele fizico-chimice ale resturilor adunate de la fața locului, și care au ajuns inclusiv în laboratoarele Serviciului Român de Informații, durează cel puțin o săptămână.
Ce este cert e că metoda a fost importată.
“Nu este un dispozitiv militar și nu are legatură cu ceva din spectrul armatei. Este un dispozitiv artizanal destul de bine confecționat. E destul de des folosit în afară, în limbaj de specialitate i se spune pizza slide”, a mai explicat comisarul-șef Cristi Gheorghe în conferința de presă.
Radiografia jafurilor
Cât privește suma de bani recuperată de anchetatori, una dintre explicații ar fi că hoții au folosit o cantitate prea mare de explozibil astfel că deflagrația a spart inclusiv casetele cu bani.
O analiză a revistei TIME, din 2010, arată că la vremea respectivă bancomatele din Statele Unite putea fi alimentate cu până la 200.000 de dolari, în funcție de numărul de casete de bani și tipul de bancnote cu care a fost încărcat aparatul.
Păstrând proporția asta ar înseamnă astăzi maximum 170.000 de euro.
Or, cum bancomatele de la Otopeni ar fi fost alimentate cu câteva zile înainte, un calcul simplu arată că hoții ar fi furat maximum 20.000 de euro și au lăsat în urma de aproape șapte ori mai mulți bani, nemaipunând la socoteală bancnotele distruse.
Stângăcia care i-a surprins până și pe oamenii legii este confirmată și de statisticile oficiale ale Asociației Europene pentru Tranzacții Sigure(E.A.S.T) din care și România face parte.
În ultimii ani, în timp ce numărul de atacuri fizice a crescut, pierderile s-au diminuat.
Spre exemplu, cele mai recente date arată ca, doar în cazul atacurilor cu explozibili asupra bancomatelor, media pierderilor a fost de 10.735 de euro.
La toate acestea se adaugă însă prețul efectiv al aparatelor și costurile cu echiparea filialelor bancare care pot depăși câteva sute de mii de euro.
