COVID-19 – aliatul propagandei comuniste de la Beijing și catalizatorul afacerilor chinezești în România

Tehnologia și platformele de social media interzise în China, articole plătite, dar distribuite fără semnul de marcare a publicității, politicieni români “prieteni” și firmele chinezești sau cele românești înființate de cetățeni chinezi au fost principalii promotori ai propagandei Partidului Comunist Chinez în pandemia românească. În România, propaganda chinezească a urmat același direcții ca pretutindeni, dar a avut un mic condiment local – “prietenia dintre cele două popoare”, o legătură sentimentală moștenită de pe vremea regimului comunist și îmbrățișată încă de nostalgici. O mare parte dintre mesajele transmise de oficialii chinezi prin intermediul presei românești au fost bazate tocmai pe un astfel de discurs recuperator al istoriei comune recente. În spatele Chinei prietene, mecanisme economice au făcut ca, în plin lock-down, economia de la Beijing să înflorească în relația cu România. 

În România, mesajele referitoare la noul coronavirus au urmat două direcții: pe de o parte, au încercat să minimizeze rolul Chinei în propagarea Covid19 și, pe de cealaltă parte, au vrut consolidarea imaginii statului prieten, salvator al planetei, o națiune chineză care excelează în umanitate și ajutor, în plină criză de materiale sanitare. Ieșirea României din starea de urgență și atenuarea nevoii de materiale sanitare au dus la schimbarea paradigmei. Așa că regăsim mesaje legate de  performanțe economice sau tehnologie, de națiunea capabilă să relanseze și să reclădească lumea.

Am analizat fiecare mesaj postat pe contul Ambasadei Chinei la București de la înființarea paginii, până la jumătatea lunii august. Cu ajutorul unui expert în propaganda chineză am înțeles cum a evoluat mesajul de-al timpului, care au fost temele abordate și cum s-au schimbat acestea. De-a lungul celor 7 luni de pandemie, mesajele au evoluat constant. Dacă la început, în februarie, China prezenta situația cazurilor de îmbolnăviri din Wuhan, timid, într-un limbaj încărcat de emoticoane triste, limbajul a evoluat constant și susținut. Mai întâi, China a fost statul care a ajutat comunitatea internațională. Apoi, China a fost prietenul de nădejde care ajută România prietenă. Nu o dată, ci de zeci de ori. Ideile nu erau susținute doar de postări clasice, ci în articole  ample în presa chineză. 

Nicolae Țibrigan este expert al Academiei Române pe probleme de dezinformare și propagandă. Ne arată care au fost principalele mesaje ale propagandei chineze în pandemia românească și cum s-au propagat ele. 

Operațiunea INFEKTION a fost denumirea populară dată unei campanii de dezinformare desfășurată de KGB în anii 1980 pentru a planta ideea că Statele Unite au inventat HIV / SIDA ca parte a unui proiect de cercetare a armelor biologice la Fort Detrick, Maryland . Istoricul Thomas Boghardt a popularizat numele de cod „INFEKTION” pe baza afirmațiilor fostului ofițer al Ministerului Estului German al Securității Statului (Stasi), Günther Bohnsack, care a susținut că numele de cod Stasi pentru campanie este fie „INFEKTION”, fie poate și „VORWÄRTS II” ( „FORWARD II”). Cu toate acestea, istoricii Christopher Nehring și Douglas Selvage au găsit în fostele arhive ale Stasi și Bulgariei Securității Statului materiale care dovedesc că numele real al Stasi pentru campania de dezinformare a SIDA a fost Operațiunea „DENVER”. 

Facebook – principalul promotor al mesajelor susținute de regimul lui Xi Jinping 

În decembrie 2019, Ambasada Chinei la București își deschidea pagina pe Facebook, cu toate că, în China, platforma de social media este cenzurată din 2009, după ce activiștii Ürümqi au folosit-o pentru a comunica cu restul rețelei lor, în revoltele violente din capitala regiunii XUAR din nord-vestul Chinei. De atunci și până în ziua de azi, cu ajutorul așa-numitului Great Firewall, politica de stat a Chinei înseamnă împiedicarea propriilor cetățenii și a turiștilor să se conecteze pe platforma de socializare preferată.

În același timp cu deschiderea spre social media, Bank of China inaugurează, la București, prima filială din România. 

“Până pe 19 martie, pagina a stat într-un soi de stand-by, fiind promovată intens prin intermediul reclamei plătite, țintind inițial publicul din București, și apoi din România, cu vârsta de peste 18 ani.

Pagina devine treptat destul de activă și în contextul donațiilor de echipamente medicale și măști făcute la nivel local (administrații municipale, consilii județene, primării, etc.)” a declarat Nicolae Țibrigan pentru Buletin de București. 

Data de naștere a Facebook-ului chinezesc din România este aleasă cu grijă – 5 octombrie 1949, ziua în care România comunistă devenea al treilea stat din lume care recunoștea China comunistă.

Contul oficial de Facebook al Ambasadei Chinei la București a fost principalul principalul promotor al mesajelor de la Beijing în pandemia de Covid-19 și a reprezentat, totodată, primul mare examen dat în Social Media de oficialii chinezi de la București, obișnuiți până atunci cu propagarea de mesaje publicitare în presa clasică sau prin participarea la evenimente punctuale offline. În medie, au existat trei postări pe zi pe conul ambasadei, toate în direcțiile arătate, în timp ce în presa clasică și online mesajele au fost preluate cu o intensitate mai mică, iar aparițiile Chinei au fost și în context nefavorabil.

Prietenia dintre cele două popoare și recunoașterea eternă pe care China a arătat-o poporului român drept mulțumire că a fost a treia țară din lume care a recunoscut noua orânduire politică după cel de-al doilea război mondial este narațiunea preferată de zeci de ani, indiferent de regim. Fie că vorbim de ajutoarele date României lui Nicolae Ceaușescu cu ocazia inundațiilor catastrofale din mai 1970 când China a oferit o treime din ajutorul internațional primit de România atunci –  52.600.000 yuani (echivalentul a aproximativ 25.000.000 dolari americani) sau de cele trimise cu ocazia noului coronavirus, mai puțin substanțiale, dar cu impact în aproape jumătate din județele țării, toate au avut în centru același mesaj: ajutorul poporului prieten care este lângă România în momentele dificile.

Apoi s-a activat treptat o adevărată rețea de surse media „chineze”, cum ar fi China Xinhua News (cu 75 milioane de aprecieri) cu primele postări în limba română. De altfel, Ambasada Chineză a început să emită mult mai activ comunicate redactate în limba română, acuzând inclusiv presa că citează „numai opiniile părții americane”, și că orice critică la adresa PCC ar stârni „o puternică indignare în rândul poporului chinez!”, arată Nicolae Țibrigan. 

Ulterior, discursul a mers spre China a cărei economie reușise să își revină spectaculos și care era dispusă să ajute la salvarea întregii comunități internaționale și a planetei. Mesajul a alunecat apoi spre conflictul cu Statele Unite ale Americii pe tema 5G. În toată această perioadă, au existat, constant, luări de poziție împotriva presei românești care și-a permis să chestioneze acest discurs în condițiile în care întreaga comunitate internațională avea mari dubii despre modul în care chinezii raportaseră datele din pandemie. 

Scandalul diplomatic al măștilor. Cum au devenit politicienii români propagandiștii regimului de la Beijing

Un alt ajutor important în promovarea discursului chinezilor vine de la politicienii români. Unii sunt primarii orașelor sau președinții de consilii județene care au primit ajutoare din partea diverselor provincii din China cu care sunt înfrățite. Alții au fost politicieni de top de la București, dispuși să folosească orice mesaj în lupta politică. 

Mesajele construite de ei s-au dovedit, cum vom arăta în continuare, cele mai eficiente instrumente de propagare a mesajelor de la Beijing. 

Pe 13 martie, când România număra un total de 89 de infectați cu noul coronavirus, Ambasada Chinei la București invita oficialii de la București la o videoconferință în care urmau să fie prezentate cunoștințele medicale ale celor care au luptat cu Covid-19. Informația nu este publică. Ea răsuflă la presă abia șase zile mai târziu când www.știripesurse.ro, un site deținut de soțul parlamentarei PSD Diana Tușa, vorbește despre “Neînţelegeri între România şi China: Mâna de ajutor oferită de chinezi, tratată cu indiferenţă de români”. 

În fapt, autorul articolului susține că România a refuzat să participe, la nivel de ministru sau secretar de stat, la întrunirea din 13 martie 2020, pe care experți din China o programaseră online cu miniștrii Sănătății din statele europei centrale și de est. Gestul ar fi atras nemulțumirea Chinei. Autorul articolului citează “surse oficiale”, dar nu precizează care sunt acestea. Impactul acestui articol este major. Conform Crowd Tangled, care este o aplicație creată de Facebook pentru măsurarea impactului unui articol în social media, doar pe Facebook acest articol a ajuns la peste 3,5 milioane de persoane. Informația a fost preluată și de site-uri mai mici și propagată. 

Povestea este amplificată de fostul premier PSD al României, Victor Ponta, un politican asumat pro-China. Ponta vorbește despre cea mai mare criză de după Al Doilea Război Mondial și de “un Guvern format din sclavi orbi care nu vor sa vadă cât conteaza în aceste momente ajutorul Chinei pentru Italia, Spania, Polonia, Ungaria și Serbia, care nu sunt interesați de experienta acumulata de China în combaterea Coronavirusului și nici de sprijinul material (măști, echipamente, teste, aparatura medicala) pe care vecinii noștri l-au primit cu recunostinta!” . Nicolae Țibrigan este de părere însă că

„Declarația lui V. Ponta din martie amintește de tipologia unui politician angrenat într-un proiect personal asumat de ceva timp. Să ne aducem aminte doar că în 2016 același Ponta își înființa chiar o fundație cu un obiectiv clar de a promova proiectul faraonic al Beijingului „One Belt, One Road”. N-a avut prea mult succes în acest sens, dar intențiile rămân. La o analiză de conținut mai atentă, am constatat și o convergență între discursul politic al politicianului V. Ponta cu propaganda chineză sau cea rusă, cum ar fi promovarea „multilateralismului geopolitc”. E de ajuns doar să ne uităm pe documentele strategice ale Kremlinului ca să identificăm similarități cel puțin suspecte, dacă nu periculoase pentru spațiul european și euro-atlantic.”

Postarea lui Victor Ponta este, la rândul ei preluată de multe site-uri, inclusiv de redacția Sputnik de limba română și este distribuită masiv. 

Ministerul Sănătății român dezminte informațiile apărute și precizează că nu s-a pus niciodată problema reprezentării la nivel de ministru sau secretar de stat și că, mai mult, din partea țării noastre au participat specialiști în combaterea noului coronavirus, atât de la Departamentul pentru Situații de Urgență, cât și de la cel mai mare spital de tratarea a pacienților Covid-19, Institutul Matei Balș. Informația este preluată de presa mainstream, dar nu are același impact, după cum arată cifrele. Comunicatul oficial de pe pagina Ministerului Sănătății are impact apropiat de zero pe rețelele de socializare. 

De altfel, nu este singura postare în care Victor Ponta promovează mesajele Chinei în Pandemie. Pe 8 aprilie, fostul premier consemna că “Ieri, 7 Aprilie, au ajuns, în sfârșit, echipamentele necesare pentru protejarea personalului medical ! Au fost aduse din China – cu un avion rusesc ! Trădare pe față, băi, Pavel Popescu PNL”, folosind momentul pentru a-și ataca un contracandidat politic. 

Poporul chinez, prietenul de nădejde al poporului român 

După cum veți vedea în reprezentarea grafică de mai jos, 26 de transporturi cu ajutoare de materiale medicale din China au ajuns în județele din România, din martie până în august 2020 și au fost promovate în presa locală, pe Facebook-ul ambasadei sau în materiale online sau televizate din presa națională. Destinatarii au fost, în general, instituții de stat – consiliile județene, camerele de comerț și industrie sau primării. Criteriul distribuirii de ajutoare a avut mai degrabă legătură cu consolidarea unor relații vechi, decât cu ajutorarea zonelor cu probleme. 
Cu două zile înainte de izbucnirea scandalului legat de refuzul României de a arăta Chinei condescendența cuvenită, la televiziunea română de stat, apare primul reportaj despre diaspora chineză din România care strânge bani pentru a ajuta comunitatea medicală românească. Aflată la nivel de intenție, inițiativa urma să se concretizeze abia după o săptămână.

Am făcut o hartă a tuturor donațiilor care au ajuns în România și un inventar al articolelor publicate pe această temă. 

Alba vs Suceava 

Analizăm, comparativ, două dintre donațiile de la început de pandemie. 

Pe 3 aprilie 2020, printr-o postare pe Facebook, ambasadoarea Jiang Yu anunța că a transferat 120 de cutii de materiale de prevenție a Covid-19, în numele provinciei Jiang Yu către Consiliul Județean Alba. Acestea cuprindeau costume de protecție, măști N95 și chirurgicale. Alba era însă unul dintre județele neafectate de criza Covid19, până în acea zi, județul Alba nu avusese însă niciun bolnav de Covid19. 

La mai bine de patru luni, reprezentanții Consiliului Județean Alba se eschivează să spună de ce au primit măști și materiale de protecție când nu aveau nicio cerere. 

În cealaltă parte a țării, cea mai afectată la acel moment, plecau spre ambasada Chinei altfel de solicitări. Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și primarul de Suceava, Ion Lungu, solicitau, pe 25 martie, ajutorul Ambasadei Chinei  pentru cumpărarea a 30 de ventilatoare și a 5000 de combinezoane de protecție. 

Din documentele publice, nu se înțelege foarte clar dacă aceste cerințe au fost satisfăcute și cum. Aflăm însă că Suceava a primit donații de la Huawei. Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Niță, explică, pentru Buletin de București, cum a decurs donarea de materiale de la Huawei. 

Huawei este, oficial, o companie privată chineză fondată în 1987. Ea a fost acuzată, de-a lungul timpului, de colaborare cu partidul comunist. Compania a negat constant, dar au existat dezvăluiri referitoare la colaborare. De exemplu, în 2019, Bloomberg arăta că armata chineză ar fi folosit angajați ai companiei pentru spionaj. 

Buletin de București a solicitat și un punct de vedere al companiei Huawei referitor la donațiile din pandemie și legătura cu Ambasada Chinei. Îl redăm integral.

Ca impact de imagine, această a doua donație – 90.000 de măști și 500 de combinezoane de protecție – a fost mai eficientă. Presa a preluat masiv informația privind donația Chinei către Departamentul pentru Situații de Urgență și fotografia lui Raed Arafat cu ambasadoarea Jiang Yu au făcut înconjurul internetului. 

Au existat și speculații că reprezentanta Chinei la București și-ar fi dorit o poză cu premierul Ludovic Orban, dar și reacții care contestau gestul lui Raed Arafat pe care îl acuzau că este slugă a chinezilor. 

Articole publicitare neplătite – un alt motor de propagare a mesajelor comuniste de la Beijing

Cu toate că Facebook a fost principalul promotor al mesajelor lui Xi Jiaping, în perioada pandemiei, Ambasada Chinei și-a păstrat și vechile obiceiuri de promovare în presa clasică. A plasat cel puțin un articol pe lună în presa de specialitate românească, fie că vorbim de cea online sau de print, toate nemarcate ca fiind publicitate. Principalul promotor al mesajelor de la Beijing este ambasadoarea Chinei la București, Jiang Yu, dar și una dintre vocile folosite frecvent pentru transmiterea ideilor propagandistice din China, profesorul vorbitor de limba română, Ding Chao, vicepreședinte al Asociației de Prietenie China-România.

Pe 21 mai, apare în Adevărul, cotidian online cu peste 700 de mii de followers, sub semnătura ADH, articolul intitulat:”Jiang Yu, Ambasadorul R.P. Chineze în România: Combaterea COVID-19 prin solidaritate şi cooperare, construirea unei comunităţi globale de sănătate pentru toţi”. 

Pe 27 iulie, un alt editorial al ambasadoarei Jiang Yu, intitulat “Economia Chinei se recuperează după lupta cu pandemia” apare în revista Economistul. Acesta preia tema de la acel moment de pe rețelele de socializare și din presa internațională – economia Chinei renăscută 

Pe 7 august, în același cotidian Adevărul apare “Editorial Jiang Yu, Ambasadorul R.P. Chineze în România: Consolidând încrederea, avansăm în continuare”, tot nemarcat ca fiind publicitar în care ambasadoarea de la București arată disponibilitatea Chinei în a investi în zona 17+1 state de Europa Centrală și de Est, aducând exemple concrete în susținerea ideilor și accentuând pe faptul că, în timp ce investițiile “internaționale” au scăzut constant, cele chinezești au crescut, din 2012, cu 67%, iar criza generată de Covid19 este o nouă oportunitate de a strânge aceste relații. 

Pe 6 iulie, pagina de Facebook a Ambasadei Chinei reproduce integral articolul publicat în print în Revista Contemporanul de prof.univ. Ding Chao de la Universitatea de Studii Străine din Beijing care este în același timp vicepreședinte al Asociației de Prietenie China-România, o figură cunoscută presei românești ca cel care transmite mesajele Chinei, cronologic, de la “pneumonia” din decembrie 2019, până la negarea încercării de zădărnicire a adevărului făcută de oficialii chinezi. Articolul se încheie cu apelul de istoria și la ajutorul pe care cele două popoare prietene și l-au dat de-a lungul istoriei. 

În loc de concluzie

Facebook, politicieni români sau presa clasică. Ne-am întrebat care a fost efectul și cum poate fi măsurat în termeni reali impactul propagandei chinezești în România.

Într-un studiu realizat de firma cehă de analiză Semantic Vision asupra influenței propagandei chineze și ruse în Italia la începutul pandemiei, prin care au fost analizate 2.393.750 de articole online, se arată că, deși propaganda rusă a intrat mai târziu în activitate, a avut aceeași influență.

Cercetătorul român mai arată că, în România, singurul instrument precis pentru a cuantifica percepția publicului referitor la propaganda chineză rămâne sondajul. Din păcate, până în prezent nu au fost realizate astfel de studii sociologice, cu excepția unui studiu sociologic național realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE: „Percepțiile publice referitoare la virusul Covid 19” realizat în martie, unde China era prezentată ca „țara de la care românii așteaptă cel mai mare ajutor” – 22%. Pe care, după cum am arătat, l-ar fi și primit.

Nicolae Țibrigan este de părere că sondajul (sau măcar o parte a studiului) nu reflectă pe deplin un tablou real al acestor atitudini, fiind mai degrabă o manipulare prin cifre  pentru a crea o imagine artificială de „percepție pozitivă” a Chinei în România. Pentru asta, aduce ca argument Casa de sondare a opiniei publice este deținută de unul dintre sociologii care sunt frecvent invitați la televiziunile care propagă mesajele PSD, partidul considerat urmașul fostului partid comunist în România, cel din care proveneau cei mai mulți dintre cei care au susținut mesajele chinei în pandemie. 

Câștigul economic – indicatorul cuantificării rezultatelor

Dacă nu avem o cifră concretă a efectului propagandei, avem una pe plus în relația economică a Chinei cu România. Iar ea rezultă din evoluția importurilor și exporturilor făcute de România în și dinspre China. Aprilie a fost luna de lock-down total. În România a fost instituită starea de urgență, iar majoritatea activităților economice au fost reduse ca intensitate sau chiar închise. În comparație cu 2019, importurile din statele membre UE a fost sub jumătate față de anul precedent, în timp ce importurile din China au crescut cu peste 50%.

Datele furnizate către Buletin de București de către Institutul Național de Statistică arată că 90 la sută din comerțul României cu China este reprezentat de importuri ceea ce duce la un deficit economic major în relația cu China. În 2020, România a importat din China bunuri și servicii în valoare de 2,07 miliarde de euro și a exportat de doar 302 milioane de euro. Comparativ cu statele Uniunii Europene, unde blanța de importuri- exporturi este de 57, respectiv 43%.

Iulie 2020 – primul contract semnat de China pentru construirea unei șosele din România

Tot în pandemie, mai exact pe 31 iulie 2020, era semnat, la Zalău, primul contract de execuție de drumuri câștigat vreodată de o companie din China. 

Contractul fusese scos la licitație la finalul anului 2019, iar pentru realizarea lucrărilor s-a înscris doar asocierea între firma chineză Sinohydro Corporation și o firmă românească aflată multă vreme în insolvență. SC Good Prod a fost înființată de Andrei Dorin Hodiș care avusese legături cu lumea poitică și ocupase funcția de consilier local PDL. În 2019, firma românească a avut doar 3 angajați. 

Sinohydro Corporation este o companie chineză de stat și reprezintă “o față a expansiunii China în toată lumea”. Are operațiuni în 55 de state din Asia, Africa sau Europa, America de Nord sau America de Sud. într-un clasament din 2012, ocupa un loc 14 la nivel mondial și locul 6 în China în categoria . A fost implicată în nenumărate scandaluri internaționale în ceea ce privește calitatea lucrărilor sale. Ea a mai încercat să intre pe piața românească, a câștigat lucrările pentru o parte din centura ocolitoare a Bucureștiului pe vremea guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, în asociere cu o firmă turcească, dar a fost descalificată o dată cu venirea la putere a guvernului condus de liberalul Ludovic Orban.

În februarie 2018, constructorul chinez era declarat câştigătorul licitaţiei pentru lărgirea la patru benzi a Centurii Bucureşti între DN2 şi A2, dar procedura era contestată și chinezii descalificați. Nu ajung să semneze primul contract din istoria lor pentru infrastructura românească. A fost nevoie de un virus nou, de o pandemie pentru a-și vedea visul împlinit. Nu neapărat că ar exista vreo legătură demonstrată între cele două.

NR. Buletin de București a trimis o solicitare Ambasadei Chinei la București în data de 28 august pentru clarificarea unor aspecte din acest material. Vom publica răspunsurile imediat ce le avem. 

A contribuit: Bianca Albu

Grafică: Irina Anghel

Sursă foto cover: George Călin / INQUAM